CODUL INTERNAŢIONAL din 5 decembrie 2000pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 892 bis din 10 decembrie 2002Data intrării în vigoare 10-12-2002
Anexa 5 la Legea nr. 624/2002pentru instalaţiile de protecţie contraincendiului (Codul FSS), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prinRezoluţia MSC.98(73) a ComitetuluiSecurităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 2000INTRODUCERE
1 Scopul acestui Cod este de a stabili standardele internaţionale referitoare la cerinţele tehnice pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului cerute de capitolul II-2 din Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, asa cum a fost amendata.2 La 1 iulie 2002 sau după această dată, prezentul Cod va fi obligatoriu pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului cerute de Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, asa cum a fost amendata. Orice amendament ulterior la Cod trebuie să fie adoptat şi să între în vigoare în conformitate cu procedura menţionată în Articolul VIII din Convenţie.Capitolul 1 GENERALITATI1 Aplicare1.1 Acest Cod se aplică instalaţiilor de protecţie contra incendiului asa cum se menţionează în capitolul II-2 din Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, asa cum a fost amendata.1.2 Dacă nu se prevede altfel, acest Cod se aplică instalaţiilor de protecţie contra incendiului ale navelor ale căror chile au fost puse sau sunt într-un stadiu similar de construcţie la 1 iulie 2002 sau după această dată.2 Definiţii2.1 Administraţie înseamnă guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizata sa-1 arboreze.2.2 Convenţie înseamnă Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, asa cum a fost amendata.2.3 Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului înseamnă Codul internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului asa cum s-a definit la capitolul II-2 din Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, asa cum a fost amendata.2.4 În sensul acestui Cod se aplică şi definiţiile din capitolul II-2 al Convenţiei.3 Utilizarea echivalentelor şi tehnologiei modernePentru a aplica, tehnologia moderna şi diversificarea instalaţiilor de protecţie contra incendiului, administraţiile pot aproba instalaţii de protecţie contra incendiului nespecificate în acest Cod cu condiţia îndeplinirii cerinţelor din Partea F a capitolului II-2 din Convenţie.4 Utilizarea agenţilor toxici de stingere a incendiuluiNu se permite utilizarea unui agent de stingere a incendiului care, după opinia Administraţiei, fie spontan, fie în condiţii scontate de utilizare, emana gaze toxice, lichide şi alte substanţe în asemenea cantităţi încât sa pună în pericol persoanele aflate la bord.Capitolul 2 RACORDUL INTERNAŢIONAL DE LEGATURA CU USCATUL
Acest capitol conţine cerinţele pentru racordul internaţional de legătură cu uscatul asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.2 Cerinţe tehnice2.1 Dimensiuni standardDimensiunile standardizate ale flanselor folosite pentru racordul internaţional de legătură cu uscatul vor corespunde celor din tabelul următor:Tabelul 2.1 - Dimensiuni standard pentru racordurile internaţionale de legătură cu uscatul─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea Dimensiune─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Diametrul exterior 178 mm─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Diametrul interior 64 mm─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Diametrul cercului gaurilor 132 mm─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fante în flansa 4 găuri cu 19 mm diametrul, echidistante pe cercul gaurilor având diametrul de mai sus, prelungite până la marginea exterioară a flansei─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Grosimea flansei minimum 1-4,5 mm
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Suruburi şi piulite 4 de 16 mm diametru şi 50 mm lungime───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────2.2 Materiale şi accesoriiRacordul internaţional de legătură cu uscatul va fi din oţel sau alt material corespunzător şi va fi proiectat pentru presiuni de lucru de 1,0 N/mmp. Flansa va avea pe o parte o suprafaţa plana, iar pe cealaltă parte va fi fixată permanent de un racord care să se potriveasca hidrantilor şi furtunurilor de pe nava. Racordul va fi ţinut la bordul navei împreună cu o garnitura confectionata dintr-un material corespunzător unei presiuni de lucru de 1,0 N/mmp, împreună cu 4 suruburi de 16 mm diametrul şi 50 mm lungime, 4 piulite de 16 mm şi 8 saibe.Capitolul 3 PROTECŢIA PERSONALULUI1 AplicareaAcest capitol conţine cerinţele pentru protecţia personalului asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.2 Cerinţe tehnice2.1 Echipamentul pentru pompieriUn echipament pentru pompieri va fi compus dintr-un set de echipament individual şi un aparat de respirat.2.1.1 Echipament individualEchipamentul individual va fi format din următoarele:. 1 îmbrăcăminte de protecţie confectionata dintr-un material care să protejeze pielea de căldură radiată de incendiu, de arsuri şi de oparire cu abur. Suprafaţa exterioară a imbracamintei va fi impermeabila;. 2 cizme de cauciuc sau alt material rau conducător de electricitate;. 3 o casca rigida care să asigure o protecţie eficienta la lovituri;
. 4 lampa electrica de siguranţă (de mana) de un tip aprobat, pentru funcţionarea timp de minimum 3 ore. Lampile electrice de siguranţă de la navele cisterna şi cele destinate utilizării în zone periculoase vor fi de tip în construcţie anti-ex; şi. 5 topor cu maner prevăzut cu izolatie la tensiune.2.1.2 Aparatul de respiratieAparatul de respiratie va fi un aparat de respiratie autonom cu aer comprimat având un volum de aer în butelii de cel puţin 1200 l, sau alt aparat de respiratie autonom care să poată funcţiona cel puţin 30 minute. Toate buteliile de aer pentru aparatele de respiratie trebuie să fie interschimbabile.2.1.3 Cordon de siguranţăPentru fiecare aparat de respiratie trebuie prevăzut un cordon de siguranţă rezistent la foc, cu o lungime de cel puţin 30 m. Cordonul de siguranţă trebuie să treacă cu succes o încercare cu o sarcina statica de 3,5 kN timp de 5 minute fără a se rupe. Cordonul de siguranţă, trebuie să poată fi fixat cu ajutorul unui carlig de siguranţă la curelele aparatului sau la o centura separată pentru a se evita desprinderea aparatului de respiratie atunci când se manevreaza cordonul.2.2 Aparate de respiratie pentru evacuarea în caz de urgenta (EEBD)2.2.1 Generalitati2.2.1.1 Un EEBD este un aparat alimentat cu aer sau oxigen, utilizat numai pentru evacuarea, dintr-un compartiment cu o atmosfera periculoasa şi trebuie să fie de un tip aprobat.2.2.1.2 EEBD-urile nu trebuie utilizate pentru stingerea, incendiilor, intrarea în spaţiile goale sau tancurile cu conţinut redus de oxigen sau nu vor fi purtate de către pompieri. În aceste cazuri, se va utiliza un aparat de respiratie autonom care este în mod special destinat acestor situaţii.2.2.2 Definiţii2.2.2.1 Masca înseamnă un acoperamant al fetei proiectat astfel încât sa formeze un invelis etans de jur imprejurul ochilor, nasului şi gurii şi care se fixează local cu mijloace corespunzătoare.2.2.2.2 Gluga înseamnă un acoperamant al capului care acoperă complet capul, gatul şi poate acoperi porţiuni din umeri.2.2.2.3 Atmosfera periculoasa înseamnă orice atmosfera care prezintă un pericol imediat pentru viaţa sau sănătate.2.2.3 Caracteristici2.2.3.1 EEBD va avea o durată de exploatare de cel puţin 10 min.2.2.3.2 EEBD va include o gluga sau o masca pentru acoperirea totală a fetei, după caz, astfel încât sa protejeze ochii, nasul şi gura în timpul evacuarii. Glugile şi mastile trebuie să fie confectionate dintr-un material rezistent la foc şi trebuie să aibă o fereastra transparenta pentru a putea vedea.2.2.3.3 Un EEBD inactiv trebuie să poată fi transportat lăsând mâinile libere.2.2.3.4 În cazul în care un EEBD este depozitat, el trebuie să fie protejat corespunzător faţă de mediu.2.2.3.5 Pe EEBD vor fi tipărite scurte instrucţiuni sau scheme ilustrand clar utilizarea lor. Procedeele de imbracare vor fi rapide şi uşoare pentru ca pot fi situaţii în care se dispune de puţin timp pentru evacuarea dintr-o atmosfera periculoasa şi găsirea unui loc sigur.
2.2. MarcajeCerinţele de întreţinere, marca producătorului şi numărul de serie, durata de viaţa, data de fabricaţie, precum şi numele autorităţii care a dat aprobarea, trebuie să fie indicate pe fiecare EEBD. Toate EEDB care sunt destinate a fi utilizate pentru instruire vor fi marcate în mod clar.Capitolul 4 STINGATOARE DE INCENDIU1 AplicareAcest capitol conţine cerinţele cu privire la stingatoarele de incendiu asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.1.2 Aprobarea de tipToate stingatoarele de incendiu vor fi proiectate şi aprobate de tip conform instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie.2 Cerinţe tehnice2.1 Stingator de incendiu2.1.1 Cantitatea de agent2.1.1.1 Fiecare stingator cu pulbere sau dioxid de carbon va avea o capacitate de cel puţin 5 kg şi fiecare stingator de incendiu cu spuma va avea o capacitate de cel puţin 9 l. Masa stingatoarelor de incendiu portabile nu trebuie să depăşească 23 kg şi ele trebuie să aibă o eficienta de stingere a incendiului cel puţin echivalenta cu cea a unui stingator de incendiu cu lichid de 9 l.2.1.1.2 Administraţia va stabili echivalentele între stingatoarele de incendiu.2.1.2 ReincarcareaPentru reincarcarea unui stingator de incendiu se vor folosi numai incarcaturi aprobate.2.2 Generatoare portabile de spumaUn generator portabil de spuma trebuie să includă o teava de refulare a spumei de tip ejector, care poate fi racordata la tubulatura principala de incendiu printr-un furtun de incendiu, împreună cu un recipient portabil conţinând cel puţin 20 l de lichid spumogen şi un recipient de rezerva cu lichid spumogen. Teava de refulare trebuie să poată debita efectiv spuma corespunzător stingerii unui incendiu produs de hidrocarburi, la un debit de cel puţin 1,5 mc/min.
Capitolul 5 INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIULUI CU GAZ1 AplicareAcest capitol conţine cerinţele cu privire la instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu gaz asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.2 Cerinţe tehnice2.1 Generalitati2.1.1 Agentul de stingere a incendiului2.1.1.1 În cazul în care cantitatea de agent pentru stingere a incendiului trebuie să asigure protecţia mai multor încăperi, cantitatea de agent disponibilă nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mare cantitate necesară pentru oricare din încăperile astfel protejate.2.1.1.2 Pentru calculul cantităţii necesare de agent de stingere a incendiului, la volumul global al incaperii de maşini trebuie adăugat volumul buteliilor de aer pentru lansare transformat în volum de aer liber. Ca alternativa, se poate instala o tubulatura de evacuare de la valvulele de siguranţă, care să ducă direct în aer liber.2.1.1.3 Se vor prevedea mijloace pentru ca personalul să poată verifica în deplina siguranţa cantitatea de agent de stingere a incendiului aflată în recipiente.2.1.1.4 Recipientele pentru depozitarea agentului de stingere a incendiului şi componentele aferente sub presiune trebuie proiectate conform unor norme de calcul la presiune considerate satisfăcătoare de către Administraţie, luând în considerare amplasarea lor şi temperaturile maxime preconizate ale mediului înconjurător din timpul funcţionarii.2.1.2 Cerinţe privind instalarea2.1.2.1 Tubulatura pentru distribuirea agentului de stingere a incendiului şi duzele de refulare trebuie să fie astfel dispuse încât să se obţină o distribuire uniforma a agentului.2.1.2.2 În afară, de cazurile permise de către Administraţia, recipientele sub presiune necesare pentru depozitarea agentului de stingere a incendiului, altul decât aburul, trebuie să fie amplasate în afară încăperilor protejate conform prevederilor regulii II-2/10.4.3 din Convenţie.2.1.2.3 Piesele de rezerva pentru instalatie trebuie să fie păstrate la bord şi să fie considerate satisfăcătoare de către Administraţie.2.1.3 Cerinţe privind controlul instalaţiei2.1.3.1 Tubulaturile necesare pentru transportarea agentului de stingere a incendiului în încăperile protejate trebuie prevăzute cu valvule de comanda în asa fel marcate încât sa indice clar încăperile spre care duc tubulaturile. Se vor lua măsuri corespunzătoare pentru ca gazul sa nu pătrundă accidental în încăperi. Dacă o încăpere de marfa prevăzută cu o instalatie de stingere a incendiului cu gaz este utilizata ca încăpere pentru pasageri, racordul la instalatia de distribuţie a gazului trebuie obturat cu flanse oarbe pe durata acestei utilizări. Tubulaturile pot trece prin încăperile de locuit cu condiţia ca ele să aibă o grosime suficienta şi etansarea lor să fie verificata după instalare printr-o proba la presiune de minimum 5 N/mmp. Suplimentar, tubulatura care trece prin zona încăperilor de locuit trebuie să fie imbinata numai prin sudura şi nu trebuie să fie prevăzută cu orificii de drenare sau alte deschideri în interiorul acestor încăperi. Tubulatura nu trebuie să treacă prin încăperile frigorifice.2.1.3.2 Trebuie prevăzute mijloace de alarma sonora automată pentru semnalizarea lansării agentului de stingere a incendiului în orice încăpere ro-ro şi în alte încăperi în care în mod normal lucrează personal sau în care acesta are acces. Alarma care precede lansarea trebuie să fie declansata automat (de ex.: la deschiderea usii camerei de lansare). Alarma trebuie să funcţioneze pe o durată corespunzătoare de timp necesară pentru evacuarea incaperii, dar în nici un caz mai puţin de 20 s înainte de lansarea agentului de stingere. Totuşi, încăperile de marfa clasice şi încăperile mici (cum ar fi compartimentul compresoarelor, magaziile de vopsele etc.), care sunt dotate doar cu un dispozitiv local de lansare, nu trebuie prevăzute cu o astfel de alarma.2.1.3.3 Mijloacele de comanda ale oricărei instalaţii fixe de stingere a incendiului cu gaz trebuie să fie uşor accesibile, simplu de manevrat şi să fie grupate în cat mai puţine locuri unde nu exista riscul de a fi izolate de un incendiu care s-ar putea declansa într-o încăpere protejata, în fiecare loc trebuie să existe instrucţiuni clare privind funcţionarea instalaţiei, având în vedere siguranţa personalului.
2.1.3.4 Lansarea automată a agentului de stingere a incendiului nu va fi admisă, cu excepţia cazurilor permise de Administraţie.2.2 Instalaţii cu CO2.2.2.1 Cantitatea de agent de stingere a incendiului2.2.1.1 Pentru încăperile de marfa, cantitatea de CO2 disponibilă trebuie, dacă nu se prevede în alt fel, să fie suficienta pentru a furniza un volum de gaz liber cel puţin egal cu 30% din volumul brut al celei mai mari încăperi de marfa protejata de la bordul navei.2.2.1.2 Pentru încăperile de maşini, cantitatea de CO2 transportată trebuie să fie suficienta pentru a furniza un volum minim de gaz liber egal cu cel mai mare din următoarele doua volume:.1 40% din volumul brut al celei mai mari încăperi de maşini astfel protejata, volum din care se exclude acea parte a sahtului situata deasupra nivelului la care suprafaţa orizontala a acestuia, este de 40% sau mai puţin din suprafaţa orizontala a incaperii respective masurata la jumătatea distantei dintre plafonul tancului şi partea inferioară a sahtului; sau.2 35% din volumul brut al celei mai mari încăperi de maşini protejate, inclusiv sahtul.2.2.1.3 Procentele specificate mai sus în paragraful 2.2.1.2 pot fi reduse la 35% şi, respectiv, 30%, pentru navele de marfa cu un tonaj brut mai mic de 2000, dacă doua sau mai multe încăperi de maşini, care nu sunt complet separate, sunt considerate ca formând o singura încăpere.2.2.1.4 În sensul acestui paragraf, volumul de CO2 liber trebuie calculat la 0,56 mc/kg.2.2.1.5 Instalatia fixa de tubulaturi din încăperea de maşini trebuie să fie astfel încât 85% din volumul de gaz să poată fi debitat în încăpere în decurs de 2 min.2.2.2 ComenziInstalaţiile cu CO2 trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:.1 trebuie să fie prevăzute doua comenzi separate pentru eliberarea de CO2 într-o încăpere protejata şi pentru asigurarea declanşării alarmei. Una dintre comenzi trebuie să fie utilizata pentru deschiderea valvulei tubulaturii care transporta gazul în încăperea protejata, iar a doua comanda trebuie utilizata pentru descărcarea gazului din recipientele de stocare; şi.2 cele doua comenzi trebuie să fie amplasate în interiorul unei cutii de declansare pe care se indica clar încăperea specifică pe care o deserveşte. În cazul în care cutia ce conţine comenzile trebuie incuiata, cheia se va păstra într-un cofret cu geam care poate fi spart, situat într-un loc vizibil lângă cutie.2.3 Cerinţe aplicabile instalaţiilor cu aburCaldarea sau caldarile disponibile pentru furnizarea de abur trebuie să aibă un debit de cel puţin 1 kg de abur pe ora pentru fiecare 0,75 mc din volumul brut al celei mai mari încăperi astfel protejata. Suplimentar faţă de respectarea cerinţelor mai sus menţionate, instalaţiile trebuie să corespundă din toate punctele de vedere cerinţelor Administraţiei şi să fie considerate satisfăcătoare de către aceasta.2.4 Instalaţii care utilizează produse gazoase din arderea combustibilului2.4.1 GeneralitatiDacă la bordul navei se produce un gaz care nu este nici CO2 nici abur, asa cum se prevede la paragraful 2.3, şi este utilizat ca agent de stingere a incendiului, instalatia trebuie să corespundă cerinţelor din paragraful 2.4.2.2.4.2 Cerinţe aplicabile instalaţiilor2.4.2.1 Produse gazoaseGazul trebuie să fie un produs gazos al arderii combustibilului, la care conţinutul de oxigen, oxidul de carbon, elementele corozive şi orice elemente combustibile solide din produsul gazos nu depăşesc limita, admisă.2.4.2.2 Capacitatea instalaţiilor de stingere a incendiului2.4.2.2.1 Dacă acest gaz este utilizat ca agent de stingere într-o instalatie fixa de stingere a incendiului destinată protecţiei încăperilor de maşini, el trebuie să asigure o protecţie echivalenta aceleia asigurata de o instalatie fixa care utilizează CO2 ca agent.2.4.2.2.2 Dacă acest gaz este folosit ca agent de stingere într-o instalatie fixa de stingere a incendiului destinată protecţiei încăperilor de marfa, el trebuie să fie în cantitate suficienta pentru a furniza, în decurs de 72 ore, un volum orar de gaz liber egal cu cel puţin 25% din volumul brut al celei mai mari încăperi astfel protejata.2.5 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu gaz echivalente care sunt destinate încăperilor de maşini şi compartimentului pompelor de marfaInstalaţiile fixe de stingere a incendiului cu gaz echivalente acelora specificate la paragrafele 2.2 până la 2.4 trebuie să fie aprobate de către Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie.Capitolul 6 INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIULUI CU SPUMA1 AplicareAcest capitol conţine cerinţele cu privire la instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spuma, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.2 Cerinţe tehnice2.1 GeneralitatiInstalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spuma trebuie să poată produce spuma corespunzătoare pentru stingerea incendiilor de hidrocarburi.2.2 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient mare de spumare2.2.1 Cantitatea şi eficienta substanţelor spumogene2.2.1.1 Substantele spumogene din instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient mare de spumare trebuie să fie aprobate de către Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie.2.2.1.2 Toate instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient mare de spumare, cerute în încăperile de maşini trebuie să poată debita rapid prin orificiile fixe de descărcare, o cantitate de spuma suficienta pentru a umple cel mai mare spaţiu ce trebuie protejat cu un strat de cel puţin 1 m grosime pe minut. Cantitatea disponibilă de lichid de formare a spumei trebuie să fie suficienta pentru producerea unui volum de spuma egal cu de cinci ori volumul celui mai mare spaţiu ce trebuie protejat. Coeficientul de extindere a spumei nu trebuie să depăşească, raportul 1000 : 1.2.2.1.3 Administraţia, poate permite instalaţii echivalente şi alte debite dacă se asigura o protecţie echivalenta.2.2.2 Cerinţe privind instalarea2.2.2.1 Tubulaturile de alimentare cu spuma, prizele de aer ale generatorului de spuma şi numărul unităţilor de preparare a spumei trebuie să fie astfel încât, după opinia Administraţiei, să asigure producerea şi distribuirea eficienta a spumei.2.2.2.2 Amplasarea tubulaturii de refulare a spumei din generator trebuie să fie astfel încât un incendiu în încăperea protejata sa nu afecteze instalatia de generare a spumei. Dacă generatoarele de spuma sunt situate adiacent incaperii ce trebuie protejata, tubulaturile de alimentare cu spuma trebuie să fie instalate în asa fel încât generatoarele să se afle la o distanta de cel puţin 450 mm de peretele despartitor dintre generatoare şi încăperea protejata. Tubulaturile de alimentare cu spuma trebuie să fie construite din oţel cu o grosime de cel puţin 5 mm. Suplimentar, clapete din oţel inoxidabil (simple sau multilamelare) cu o grosime de cel puţin 3 mm trebuie să fie instalate la deschiderile din pereţii sau puntile de separaţie dintre generatoarele de spuma, şi încăperea protejata. Clapetele trebuie să fie acţionate automat (electric, pneumatic sau hidraulic) cu ajutorul comenzii de la distanta a generatorului de spuma aferent acestora.2.2.2.3 Generatorul de spuma, sursele sale de alimentare cu energie, lichidul de formare a spumei şi mijloacele de comanda ale instalaţiei trebuie să fie uşor accesibile şi simplu de utilizat şi trebuie să fie grupate într-un număr cat mai mic posibil de posturi pentru care nu exista riscul de a fi izolate de un incendiu declansat în încăperea protejata.2.3 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient redus de spumare2.3.1 Cantitatea şi eficienta substanţelor spumogene2.3.1.1 Substantele spumogene din instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient redus de spumare trebuie să fie aprobate de către Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie.2.3.1.2 Instalatia trebuie să poată debita rapid prin orificiile fixe de descărcare, într-un timp de cel mult 5 minute, o cantitate de spuma suficienta ca sa acopere cu un strat gros de 150 mm suprafaţa cea mai întinsă pe care ar putea să se raspandeasca combustibilul. Coeficientul de extindere a spumei nu trebuie să depăşească raportul 12:1.2.3.2 Cerinţe privind instalarea2.3.2.1 Trebuie prevăzute mijloace pentru distribuirea eficienta a spumei prin intermediul unei instalaţii fixe de tubulatura cu valvule sau robinete de comanda la orificiile de descărcare corespunzătoare, şi pentru dirijarea eficienta a spumei prin intermediul pulverizatoarelor fixe spre alte locuri principale din încăperea protejata în care eseista riscul declanşării unui incendiu. Trebuie dovedit Administraţiei, prin calcule sau încercări, ca mijloacele prevăzute pentru distribuirea eficienta a spumei sunt acceptabile.2.3.2.2. Mijloacele de comanda ale acestor instalaţii trebuie să fie uşor accesibile şi simplu de utilizat şi trebuie să fie grupate într-un număr cat mai mic posibil de posturi pentru care nu exista riscul de a fi izolate de un incendiu declansat în încăperea protejata.Capitolul 7 INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIULUI CU APA PULVERIZATA SUB PRESIUNE ŞI CU APA SUB FORMA DE CEATA1 AplicareAcest capitol conţine cerinţele cu privire la instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu apa pulverizata sub presiune şi cu apa sub forma de ceata, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.2 Cerinţe tehnice2.1 Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu apa pulverizata sub presiune2.1.1 Pulverizatoare şi pompe2.1.1.1 Toate instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu apa pulverizata sub presiune din încăperile de maşini, trebuie să fie dotate cu pulverizatoare de un tip aprobat.2.1.1.2 Numărul şi amplasarea pulverizatoarelor trebuie să fie considerate satisfăcătoare de către Administraţie şi să asigure un debit mediu de apa de cel puţin 5 l/mp/min în încăperile ce trebuie protejate. Dacă se considera necesare debite mai mari, ele trebuie să satisfacă prevederile Administraţiei.2.1.1.3 Se vor lua măsuri pentru a preveni astuparea pulverizatoarelor cu impuritati din apa sau coroziunea tubulaturilor, pulverizatoarelor, valvulelor şi pompei.2.1.1.4 Pompa trebuie să poată alimenta simultan, la presiunea necesară, toate ramificatiile instalaţiei din orice încăpere ce trebuie protejata.2.1.1.5 Pentru actionarea pompei se poate folosi un motor independent cu combustie interna însă, dacă pompa depinde de energia furnizată de un generator de avarie, instalat conform prevederilor regulii II-1/42 sau regulii II-1/43 din Convenţie, după caz, acest generator trebuie să între în funcţiune automat în caz de defectare a sursei principale de energie electrica, astfel încât energia necesară pompei, cerută de paragraful 2.1.1.4, să fie imediat disponibilă. Motorul independent cu combustie interna pentru actionarea pompei va fi situat în asa fel încât un incendiu în încăperea sau încăperile ce trebuie protejate sa nu afecteze alimentarea cu aer a motorului.2.1.2 Cerinţe privind instalarea2.1.2.1 Pulverizatoarele trebuie să fie amplasate deasupra santinelor, deasupra plafoanelor tancurilor şi în alte locuri unde s-ar putea răspândi combustibilul, precum şi deasupra locurilor din încăperile de maşini unde exista un risc de incendiu deosebit.2.1.2.2 Instalatia poate fi împărţită în secţii ale căror valvule de distribuţie trebuie să fie acţionate din locuri uşor accesibile din afară încăperilor ce trebuie protejate astfel încât sa nu existe riscul de a rămâne izolate în cazul declanşării unui incendiu în încăperea protejata.2.1.2.3 Pompa şi comenzile ei trebuie să fie instalate în afară incaperii sau încăperilor ce trebuie protejate. Un incendiu declansat în încăperea sau încăperile protejate de instalatia de pulverizare a apei nu trebuie să scoată instalatia din funcţiune.2.1.3 Cerinţe privind comanda instalaţieiInstalatia trebuie să fie menţinută la presiunea necesară, iar pompa care alimentează instalatia cu apa trebuie să între automat în funcţiune la scăderea presiunii din instalatie.2.2 Instalaţii echivalente de stingere a incendiului cu apa sub forma de ceataInstalaţiile de stingere a incendiului cu apa sub forma de ceata pentru încăperile de maşini şi compartimentul pompelor de marfa trebuie să fie aprobate de către Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie.Capitolul 8 INSTALAŢII AUTOMATE DE STINGERE A INCENDIULUI CU SPRINKLERE, DE DETECTARE ŞI DE ALARMA ÎN CAZ DE INCENDIU1 AplicareAcest capitol conţine cerinţele cu privire la instalaţiile automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare şi de alarma în caz de incendiu, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţia SOLAS.2 Cerinţe tehnice2.1 Generalitati2.1.1 Tipuri de instalaţii de stingere a incendiului cu sprinklereInstalatia automată de stingere a incendiului cu sprinklere va fi plină cu apa şi numai porţiuni mici exterioare pot fi goale, dacă Administraţia considera această măsură ca fiind necesară. Saunele trebuie dotate cu o reţea de tubulaturi goale prevăzută cu capete de sprinkler care să între în funcţiune la o temperatura de până la 140 °C.2.1.2 Instalaţii de stingere a incendiului cu sprinklere echivalente acelora prevăzute la paragrafele 2.2 până la 2.4Instalaţiile automate de stingere a incendiului cu sprinklere echivalente acelora prevăzute la paragrafele 2.2 până la 2.4 trebuie să fie aprobate de către Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie.2.2 Surse de alimentare cu energie2.2.1 Nave de pasageriTrebuie sa existe cel puţin două surse de energie care alimentează pompa de apa de mare şi instalaţiile automate de detectare şi de alarma în caz de incendiu. Dacă pompa este actionata cu energie electrica, sursele de energie electrica trebuie să fie un generator principal şi o sursa de energie de avarie. Pompa trebuie să fie conectata la tabloul principal de distribuţie şi la tabloul de distribuţie de avarie prin cabluri electrice distincte, rezervate exclusiv în acest scop. Cablurile de alimentare trebuie să fie dispuse în asa fel încât sa nu treacă prin bucatarii, încăperi de maşini şi alte spaţii închise care prezintă un pericol ridicat de incendiu, în afară de cazul în care este necesar a se ajunge la tablourile de distribuţie corespunzătoare şi ele trebuie să ducă la un comutator automat situat lângă pompa instalaţiei de sprinklere. Acest comutator trebuie să permită alimentarea cu energie electrica de la tabloul principal de distribuţie atât timp cat alimentarea este asigurata în acest fel şi totodată să fie astfel conceput încât, în cazul întreruperii alimentarii de la tabloul principal de distribuţie, să se poată comuta automat la tabloul de distribuţie de avarie. Intrerupatoarele de pe tabloul principal de distribuţie şi tabloul de distribuţie de avarie trebuie să fie prevăzute cu plăcuţe indicatoare şi ţinute în mod normal închise. Nici un alt întrerupător nu trebuie să existe pe aceste cabluri de alimentare. Una din sursele de energie pentru instalatia, de detectare şi de alarma în caz de incendiu trebuie să fie o sursa de avarie. Dacă una din sursele de actionare a pompei este un motor cu combustie interna, acesta, pe lângă îndeplinirea cerinţelor paragrafului 2.4.3, mai trebuie să fie amplasat astfel încât, în cazul unui incendiu ce s-ar produce în oricare încăpere protejata, sa nu fie afectată alimentarea cu aer a motorului.2.2.2 Nave de marfaTrebuie sa existe cel puţin două surse de alimentare cu energie pentru pompa de apa de mare şi instalatia automată de detectare şi de alarma în caz de incendiu. Dacă pompa este actionata electric, ea trebuie conectata la sursa principala de energie electrica care trebuie să poată fi alimentata de cel puţin două generatoare. Cablurile de alimentare vor fi astfel dispuse încât sa evite trecerea prin bucatarii, încăperi de maşini sau alte încăperi închise care prezintă un pericol ridicat de incendiu în afară de cazul când este necesar să se ajungă la tablourile de distribuţie corespunzătoare. Una din sursele de energie pentru instalatia de detectare şi de alarma în caz de incendiu, trebuie să fie o sursa de avarie. Dacă una din sursele de actionare a pompei este un motor cu combustie interna, acesta, pe lângă îndeplinirea cerinţelor paragrafului 2.4.3, mai trebuie să fie amplasat în asa fel încât, în cazul unui incendiu ce s-ar produce în oricare încăpere protejata, sa nu fie afectată alimentarea cu aer a motorului.2.3 Cerinţe privind componentele2.3.1 Sprinklere2.3.1.1 Sprinklerele trebuie să fie rezistente la coroziunea datorată atmosferei marine. În încăperile de locuit şi cele de serviciu, sprinklerele trebuie să între în funcţiune la o temperatura cuprinsa între 68° C şi 79° C, cu excepţia încăperilor cum sunt uscatoriile, unde se preconizeaza ca temperatura ambianta să fie ridicată, în care temperatura de intrare în funcţiune poate să fie marita cu cel mult 30° C peste temperatura maxima prevăzută la plafonul acestor încăperi.2.3.1.2 Numărul de capete de sprinklere de rezerva trebuie să fie prevăzut pentru toate tipurile şi debitele instalate pe nava, după cum urmează:Numărul total de capete de sprinkler Numărul cerut pentru rezerva<300 6300 până la 1000 12>1000 24Numărul de capete de sprinklere de rezerva, de orice tip, nu trebuie să depăşească numărul total de capete instalate de acest tip.2.3.2 Rezervoare sub presiune2.3.2.1 Trebuie prevăzut un rezervor sub presiune, având un volum egal cu cel puţin dublul aceluia al cantităţii de apa specificată în prezentul paragraf. În acest rezervor trebuie să existe o cantitate permanenta de apa dulce care să asigure debitul pompei indicat în paragraful 2.3.3.2 timp de 1 minut şi se vor lua, măsuri pentru ca în rezervor să se menţină o presiune de aer astfel încât, după consumarea întregii cantităţi de apa dulce, presiunea sa nu fie mai mica decât presiunea de lucru a sprinklerului plus presiunea data de o coloana de apa masurata de la fundul tancului şi până la cel mai înalt amplasat sprinkler al instalaţiei. Vor fi prevăzute mijloace corespunzătoare pentru completarea aerului sub presiune şi a apei dulci din rezervor. Pentru indicarea corecta a nivelului apei din rezervor, acesta va fi prevăzut cu o sticlă de nivel.2.3.2.2 Se vor lua măsuri pentru ca apa de mare sa nu pătrundă în rezervor.2.3.3 Pompele instalaţiei cu sprinklere2.3.3.1 O pompa independenta va fi prevăzută numai pentru a alimenta sprinklerele cu apa în mod automat şi continuu. Pompa trebuie să între în funcţiune automat în caz de scădere a presiunii în instalatie, înainte de consumarea întregii cantităţi de apa dulce existenta în rezervorul sub presiune.2.3.3.2 Pompa şi tubulatura trebuie să fie în măsura sa menţină presiunea necesară la nivelul celui mai înalt sprinkler, astfel încât debitul de apa să fie continuu şi suficient pentru a acoperi simultan o suprafaţa minima de 280 mp, la aplicarea debitului specificat în paragraful 2.5.2.3. Capacitatea hidraulica a instalaţiei trebuie să fie confirmată prin examinarea calculelor hidraulice, urmată de o proba a instalaţiei, dacă se considera necesar de către Administraţie.2.3.3.3 Pompa va avea montat pe refulare o valvula de control cu o teava scurta de scurgere deschisă la capăt. Secţiunea efectivă a valvulei şi tevii trebuie să fie suficienta pentru a permite trecerea debitului necesar odată cu menţinerea în instalatie a presiunii specificate la paragraful 2.3.2.1.2.4 Cerinţe privind instalarea2.4.1 GeneralitatiToate părţile instalaţiei care ar putea sa inghete în timpul serviciului vor fi protejate corespunzător împotriva inghetarii.2.4.2 Instalarea tubulaturii2.4.2.1 Sprinklerele vor fi grupate pe secţii separate, fiecare fiind alcătuită din cel mult 200 sprinklere. La navele de pasageri orice secţie de sprinklere nu va deservi mai mult de doua punti şi nu se va extinde pe mai mult de o zona verticala principala. Totuşi, Administraţia poate permite ca aceasta secţie de sprinklere sa deserveasca mai mult de doua punti sau să fie situata în mai mult de o zona verticala principala, dacă considera ca protecţia navei contra incendiului nu va fi diminuată prin aceasta.2.4.2.2 Fiecare secţie de sprinklere trebuie să poată fi izolata printr-o singura valvula de închidere. Valvula de închidere de la fiecare secţie trebuie să fie uşor accesibila dintr-un loc aflat în exteriorul secţiei respective sau dintr-un cofret aflat în casa scării. Amplasarea valvulelor trebuie indicată în mod clar şi permanent. Se vor lua măsuri pentru a împiedica, actionarea acestor valvule de către orice persoană neautorizata.2.4.2.3 Pentru verificarea alarmei automate la fiecare secţie de sprinklere, trebuie prevăzută o valvula de control prin care va trece apa în cantitatea necesară pentru funcţionarea sprinklerului. Valvula de control pentru fiecare secţie va fi amplasata lângă valvula de închidere pentru acea secţie.2.4.2.4 Instalatia cu sprinklere trebuie să fie conectata la tubulatura principala de incendiu prin intermediul unei valvule de închidere cu ventil de reţinere care să împiedice curgerea în sens invers de la instalatia cu sprinklere la tubulatura principala de incendiu.2.4.2.5 Un manometru indicând presiunea apei din instalatie va fi prevăzut la valvula de închidere a fiecărei secţii şi la un post central.2.4.2.6 Priza pentru apa de mare a pompei trebuie, pe cat posibil amplasata în aceeaşi încăpere în care se afla pompa şi va fi dispusă astfel încât dacă nava este în stare de plutire, sa nu fie necesară oprirea alimentarii pompei cu apa de mare, decât numai în caz de inspecţie sau reparatie a pompei.2.4.3 Amplasarea instalaţiilorPompa instalaţiei cu sprinklere şi rezervorul trebuie amplasate suficient de departe de orice încăpere de maşini de categoria A şi în orice caz în afară încăperilor care trebuie protejate cu sprinklere.2.5 Cerinţe privind comanda instalaţiei2.5.1 Disponibilitatea imediata2.5.1.1 Orice instalatie automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare şi alarma în caz de incendiu, trebuie să fie oricând gata de funcţionare imediata şi fără să fie necesară intervenţia echipajului pentru punerea ei în funcţiune.2.5.1.2 Instalatia automată de stingere a incendiului cu sprinklere va fi menţinută la presiunea necesară, luându-se toate măsurile pentru a fi alimentata permanent cu apa asa cum se cere în prezentul capitol.2.5.2 Alarma şi semnalizare2.5.2.1 Fiecare secţie de sprinklere trebuie să aibă dispozitive pentru declanşarea automată a alarmei optice şi acustice la unul sau mai multe panouri de indicare ori de câte ori vreun sprinkler intră în acţiune. De asemenea, sistemele de alarma trebuie să fie concepute astfel încât sa semnalizeze orice defectiune produsă în instalatie. Aceste panouri de indicare trebuie să semnalizeze în ce secţie deservita de instalatie s-a produs incendiul şi trebuie să fie centralizate pe puntea de comanda sau în statia centrala de control permanent supravegheată şi suplimentar, se vor amplasa alarme optice şi acustice de la aceste panouri, în alte locuri decât în locurile menţionate, astfel încât să asigure ca semnalizarea incendiului este imediat recepţionată de către echipaj.2.5.2.2 Unui din amplasamentele specificate în paragraful 2.5.2.1 va fi dotat cu comutatoare care să permită verificarea alarmei şi indicatoarelor din fiecare secţie de sprinklere.2.5.2.3 Sprinklerele se vor instala cu capetele în jos, perpendiculare pe plafon şi vor fi distantate astfel încât să asigure un debit mediu de cel puţin 5 litri pe minut pentru fiecare metru patrat de suprafaţa nominală protejata de sprinklere. Totuşi, Administraţia poate să permită folosirea unor sprinklere care să asigure alte debite de apa distribuite corespunzător, dacă ea este convinsa ca sunt la fel de eficiente.2.5.2.4 Lângă fiecare panou de indicare trebuie afişată o lista sau un plan al tuturor încăperilor deservite de fiecare secţie şi poziţia zonei faţă de secţie. Se vor da instrucţiuni corespunzătoare pentru controlul şi întreţinerea instalaţiei.2.5.3 ÎncercareaSe vor lua toate măsurile necesare pentru verificarea funcţionarii automate a pompei în cazul în care presiunea din instalatie scade.Capitolul 9 INSTALAŢII FIXE DE DETECTARE ŞI ALARMA ÎN CAZ DE INCENDIU1 AplicareAcest capitol conţine cerinţele aplicabile instalaţiilor fixe de detectare şi alarma în caz de incendiu, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.2 Cerinţe tehnice2.1 Cerinţe generale2.1.1 Dacă este prevăzută o instalatie fixa de detectare şi alarma în caz de incendiu cu puncte de apel acţionate manual, aceasta trebuie să fie în orice moment în stare de funcţionare imediata.2.1.2 Instalatia fixa de detectare şi alarma în caz de incendiu nu va fi folosită în alte scopuri. Totuşi, închiderea uşilor antifoc şi alte operaţii similare pot fi permise la panoul de comanda.2.1.3 Instalatia şi echipamentul sau trebuie să fie proiectate corespunzător pentru a rezista la variatiile de tensiune în regim permanent şi în regim tranzitoriu, la schimbările temperaturii mediului înconjurător, vibratii, umiditate, socuri, lovituri şi coroziune care apar în mod normal la bordul navelor.2.1.4 Capacitatea de localizare a zoneiInstalaţiile fixe de detectare şi alarma în caz de incendiu, cu capacitatea de identificare a zonei, vor fi dispuse astfel încât:.1 să fie prevăzute mijloace astfel încât orice defectiune (de ex: întreruperea alimentarii cu energie, scurt circuit, impamantare etc.) ce poate surveni în bucla nu va scoate din funcţiune întreaga bucla;.2 să fie luate toate măsurile necesare pentru a permite restabilirea configuraţiei iniţiale a instalaţiei în eventualitatea unei defectiuni (de ex.: electrica, electronică, informatica etc.);.3 declanşarea primei alarme de incendiu sa nu împiedice alt detector sa declanseze alarme de incendiu ulterioare; şi.4 nici o bucla sa nu treacă prin aceeaşi încăpere de doua ori. Dacă acest lucru nu este posibil (de ex. în cazul încăperilor publice mari), partea din bucla ce trebuie să treacă a doua oara prin încăpere va fi instalata la o distanţă maximă posibila de celelalte părţi ale buclei.2.2 Surse de alimentare cu energieTrebuie sa existe cel puţin două surse de alimentare cu energie pentru echipamentul electric utilizat pentru funcţionarea instalaţiei fixe de detectare şi alarma în caz: de incendiu, dintre care una va fi o sursa de avarie. Alimentarea va fi prevăzută prin cabluri electrice distincte, rezervate numai pentru acest scop. Acestea se vor racorda la un comutator automat situat în sau lângă panoul de comanda pentru instalatia de detectare a incendiului.2.3 Cerinţe privind componentele2.3.1 Detectoare2.3.1.1 Detectoarele trebuie să între în acţiune sub efectul caldurii, fumului sau altor produse de ardere, flacarii sau oricăror combinatii ale acestor factori. Detectoarele care intră în acţiune sub efectul altor factori care indica incendii incipiente pot fi luate în consideraţie de către Administraţie cu condiţia ca ele sa nu fie mai puţin sensibile decât detectoarele de căldură, fum sau flacara. Detectoarele de flacara trebuie să fie utilizate numai în mod suplimentar faţă de cele de fum sau de căldură.2.3.1.2 Detectoarele de fum prevăzute în toate casele scarilor, coridoarele şi căile de evacuare din încăperile de locuit trebuie să fie certificate ca intră în funcţiune înainte ca densitatea fumului să depăşească 12,5% obscuritate pe metru, dar nu înainte ca fumul să depăşească 2% obscuritate pe metru. Detectoarele de fum ce urmează a fi instalate în alte încăperi trebuie să funcţioneze în limitele de sensibilitate considerate satisfăcătoare de către Administraţie, ţinând seama de faptul ca trebuie evitate reactii prea mari sau prea slabe ale detectorului.2.3.1.3 Detectoarele de căldură trebuie să fie certificate ca intră în funcţiune înainte ca temperatura să depăşească 78°C, dar nu înainte ca temperatura să depăşească 54°C, dacă creşterea temperaturii la aceste limite nu depăşeşte 1°C pe minut. La rate mai mari de creştere a temperaturii, detectorul de căldură trebuie să între în funcţiune în limitele de temperatura considerate satisfăcătoare de către Administraţie, ţinând seama de faptul ca trebuie evitate reactii prea mari sau prea slabe ale detectorului.2.3.1.4 Temperatura la care detectoarele de căldură intră în funcţiune în uscătorii şi încăperi similare în care temperatura ambianta este de obicei ridicată, poate fi de până la 130°C şi de până la 140°C în saune.2.3.4.5 Toate detectoarele vor fi de un astfel de tip încât să poată fi încercate în ceea ce priveşte funcţionarea corecta şi să poată reveni la regimul normal de supraveghere fără înlocuirea vreunei componente.2.4 Cerinţe privind instalarea2.4.1 Secţii2.4.1.1 Detectoarele şi avertizoarele acţionate manual trebuie să fie grupate în secţii.2.4.1.2 O secţie de detectoare de incendiu care deserveşte un post de comanda, o încăpere de serviciu sau o încăpere de locuit nu va deservi o încăpere de maşini de categoria A. Dacă instalatia fixa de detectare şi de alarma în caz de incendiu este prevăzută cu detectoare de incendiu cu identificare individuală de la distanta, o bucla care acoperă secţiile detectoarelor de incendiu care deservesc încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi posturile de comanda nu trebuie să includă secţii ale detectoarelor de incendiu care deservesc încăperile de maşini de categoria A.2.4.1.3 Dacă instalatia fixa de detectare şi de alarma în caz de incendiu nu include mijloace care să permită identificarea individuală de la distanta a fiecărui detector, în mod normal nu se va permite ca o secţie sa deserveasca mai mult de o punte din încăperile de locuit, de serviciu şi din posturile de comanda, exceptând secţia care deserveşte o casa a scarilor. În vederea evitării întârzierii în identificarea sursei de foc, numărul spaţiilor închise incluse în fiecare secţie va fi limitat în conformitate cu hotărârea Administraţiei. Nu vor fi permise în nici un caz mai mult de 50 de spaţii închise în orice secţie. Dacă instalatia de detectare este prevăzută cu detectoare de incendiu identificabile individual de la distanta, secţiile pot acoperi mai multe punti şi pot deservi orice număr de spaţii închise.2.4.1.4 Dacă la navele de pasageri nu exista o instalatie fixa de detectare şi de alarma în caz de incendiu care să poată identifica individual de la distanta fiecare detector, atunci o secţie de detectoare nu trebuie să deserveasca spaţiile aflate în ambele borduri ale navei, nici pe cele aflate pe mai mult de o punte şi nici nu va fi situata în mai mult de o zona verticala principala. Totuşi, aceeaşi secţie de detectoare poate deservi încăperile situate pe mai mult de o punte, dacă aceste încăperi se situeaza în extremitatea prova sau pupa a navei sau dacă ele protejeaza spaţii comune pe diferite punti (de exemplu compartimentul ventilatoarelor, bucătăriile, încăperile publice, etc). La navele cu o latime mai mica de 20 m, aceeaşi secţie de detectoare poate deservi încăperi situate în ambele borduri ale navei. La navele de pasageri prevăzute cu detectoare de incendiu identificabile individual, aceeaşi secţie poate deservi spaţii aflate în ambele borduri ale navei şi pe mai multe punti, dar nu şi spaţii situate în mai mult de o zona verticala principala.2.4.2 Amplasarea detectoarelor2.4.2.1 Amplasarea detectoarelor trebuie aleasă astfel încât să aibă o eficacitate optima. Se vor evita politiile apropiate de traverse şi tubulatura de ventilaţie sau alte poziţii în care modul de scurgere a aerului poate afecta nefavorabil funcţionarea şi poziţiile în care exista riscul de lovituri sau deteriorare fizica. Detectoarele amplasate la nivelul plafonului se vor afla la o distanta de cel puţin 0,5 m de la pereţii etansi, cu excepţia celor din coridoare, magazii de materiale şi case ale scarilor.2.4.2.2 Distanta maxima la care se vor amplasa detectoarele trebuie să corespundă tabelului de mai jos: Tabelul 9.1 - Distanta la care se vor amplasa detectoarele─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tipul de detector Suprafaţa maxima de Distanta maxima Distanta maxima podea protejata dintre centre faţă de pereţii de detector etansi─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Detector de căldură 37 mp 9 m 4,5 m─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Detector de fum 74 mp 11 m 5,5 m───────────────────────────────────────────────────────────────────────────Administraţia poate cere sau accepta alte distanţe, diferite de cele specificate în tabelul de mai sus, pe baza datelor de la încercări care demonstreaza caracteristicile detectoarelor.2.4.3 Dispunerea cablurilor electrice2.4.3.1 Cablurile electrice care fac parte din instalatie vor fi dispuse astfel încât să se evite traversarea bucătăriilor, încăperilor de maşini de categoria A şi a altor încăperi închise care prezintă risc mare de incendiu, exceptând cazurile când în aceste încăperi este necesară asigurarea detectarii incendiului sau a alarmei în caz de incendiu sau când este necesară conectarea la sursa de energie corespunzătoare.2.4.3.2 O bucla a instalaţiilor de detectare a incendiului cu posibilitate de localizare a zonei nu trebuie să fie distrusa de către incendiu în mai mult de un punct.2.5 Cerinţe privind verificarea instalaţiei2.5.1 Semnale de incendiu vizuale şi acustice2.5.1.1 Intrarea în funcţiune a oricărui detector sau buton de semnalizare acţionat manual va produce un semnal de incendiu optic şi acustic la panoul de comanda şi panourile de indicare. Dacă în timp de 2 minute semnalele nu au atras atenţia, se va declansa automat o alarma acustica în toate încăperile de locuit ale echipajului, în încăperile de serviciu, posturile de comanda şi încăperile de maşini de categoria A. Aceasta alarma acustica nu este necesar să fie parte integrantă a instalaţiei de detectare.2.5.1.2 Panoul de comanda trebuie să fie amplasat pe puntea de comanda sau în postul central de comanda cu supraveghere permanenta.2.5.1.3 Panourile de indicare vor identifica cel puţin secţia în care a fost activat un detector sau în care un buton de semnalizare cu actionare manuală a fost acţionat. Cel puţin un panou va fi amplasat astfel încât sa faciliteze accesul membrilor responsabili ai echipajului în orice moment. Un panou de indicare trebuie amplasat pe puntea de comanda dacă panoul de comanda se afla în postul central de comanda de stingere a incendiului.2.5.1.4 Se vor afişa informaţii clare pe sau lângă fiecare panou de indicare referitoare la încăperile deservite şi la localizarea secţiilor.2.5.1.5 Alimentarile cu energie şi circuitele electrice necesare pentru funcţionarea instalaţiei trebuie supravegheate în ceea ce priveşte cazurile de pierdere a energiei sau de defectiune. Dacă apare vreo defectiune, se va declansa un semnal vizual şi acustic la panoul de comanda care va fi distinct faţă de un semnal de incendiu.2.5.2 ÎncercareSe vor prevedea instrucţiuni adecvate şi componente de schimb pentru încercarea şi întreţinerea instalaţiei.Capitolul 10 INSTALAŢII DE DETECTARE A FUMULUI PRIN EXTRAGERE DE PROBE1 AplicareAcest capitol conţine cerinţe aplicabile instalaţiilor de detectare a fumului prin extragere de probe, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.2 Cerinţe tehnice2.1 Cerinţe generale2.1.1 Ori de câte ori în textul acestui capitol apare cuvântul "instalatie", acesta va insemna "instalatie de detectare a fumului prin extragere de probe".2.1.2 Toate instalaţiile cerute trebuie să poată funcţiona oricând în mod continuu exceptând instalaţiile care funcţionează pe baza unui principiu de verificare secventiala. Aceste instalaţii pot fi acceptate cu condiţia ca intervalul dintre doua verificări succesive ale aceleaşi poziţii sa dea un timp de răspuns general considerat satisfăcător de către Administraţie.2.1.3 Instalatia trebuie să fie proiectata, construită şi montata astfel încât să se împiedice scurgerea vreunei substanţe toxice sau inflamabile sau a agenţilor de stingere a incendiului în încăperile de locuit şi de serviciu, în posturile de comanda şi încăperile de maşini.2.1.4 Instalatia şi echipamentul se vor proiecta corespunzător pentru a rezista la variatiile tensiunii de alimentare în regim permanent şi în regim tranzitoriu, la schimbările temperaturii ambiante, vibratii, umiditate, socuri, lovituri şi coroziune care apar în mod normal la bordul navelor şi pentru a evita posibilitatea de aprindere a unui amestec de aer şi gaz inflamabil.2.1.5 Instalatia, trebuie să fie de un tip care să poată fi încercat în ceea ce priveşte funcţionarea corecta şi să poată reveni în poziţie normală de supraveghere fără înlocuirea vreunei componente.2.1.6 Trebuie prevăzută o sursa de energie de avarie care să poată alimenta echipamentul electric utilizat la funcţionarea instalaţiei.2.2 Cerinţe privind componentele2.2.1 Senzorul trebuie să fie certificat ca intră în funcţiune înainte ca densitatea fumului în camera de detectare să depăşească 6,65% obscuritate pe metru.2.2.2 Se vor prevedea ventilatoare duble pentru extragerea probelor. Ventilatoarele vor avea o capacitate suficienta pentru a funcţiona în condiţii normale de ventilaţie în interiorul zonei protejate şi trebuie să dea un timp general de răspuns considerat satisfăcător de către Administraţie.2.2.3 Panoul de comanda trebuie să permită observarea fumului în tubulatura separată de prelevat probe.2.2.4 Se vor prevedea mijloace pentru a monitoriza debitul de aer prin tubulaturile de prelevare a probelor care trebuie proiectate astfel încât să asigure, în măsura în care este posibil, ca sunt prelevate cantităţi egale din fiecare priza interconectata la un punct de prelevare a probelor.2.2.5 Diametrul interior al tubulaturii pentru prelevarea probelor nu trebuie să fie mai mic de 12 mm, cu excepţia cazurilor în care tubulatura, face parte dintr-o instalatie fixa de stingere a incendiului cu gaz, când dimensiunea minima, a tubulaturii trebuie să fie suficienta, pentru a permite gazului pentru stingerea incendiului să fie descărcat în timpul corespunzător.2.2.6 Tubulatura pentru prelevarea probelor trebuie să fie prevăzută cu o instalatie pentru purjarea periodică cu aer comprimat.2.3 Cerinţe privind instalarea2.3.1 Prize de fum2.3.1.1 În fiecare spaţiu închis, pentru care se cere detectarea de fum, trebuie să fie amplasata cel puţin o priza de fum. Totuşi, dacă un spaţiu este destinat sa transporte hidrocarburi sau mărfuri congelate în mod alternativ cu mărfuri pentru care se cere o instalatie pentru prelevarea probelor de fum, se pot lua măsuri pentru izolarea instalaţiei de prizele de fum. Aceste măsuri trebuie considerate satisfăcătoare de către Administraţie.2.3.1.2 Prizele de fum trebuie amplasate astfel încât să aibă o eficacitate optima şi vor fi distantate astfel încât nici o porţiune din zona puntii superioare sa nu fie la o distanta mai mare de 12 m de o priza, masurata pe orizontala de o priza. Dacă instalaţiile sunt utilizate în spaţii ce pot fi ventilate mecanic, alegerea poziţiei de amplasare a prizelor de fum se va face ţinând seama de efectele ventilatiei.2.3.1.3 Prizele de fum trebuie amplasate acolo unde nu exista riscul de lovituri sau deteriorare fizica.2.3.1.4 Numărul prizelor de fum conectate la acelaşi punct de prelevare nu trebuie să fie mai mare de patru.2.3.1.5 Prizele de fum care deservesc diferite spaţii închise nu trebuie conectate la acelaşi punct de prelevare a probelor.2.3.2 Tubulatura pentru prelevarea probelor2.3.2.1 Tubulatura pentru prelevarea probelor trebuie să fie proiectata astfel încât locul în care a izbucnit un incendiu să poată fi rapid identificat.2.3.2.2 Tubulatura pentru prelevarea probelor trebuie să fie cu drenare automată şi va fi protejata corespunzător la lovituri sau deteriorare în urma manevrarii mărfii.2.4 Cerinţe privind verificarea instalaţiei2.4.1 Semnale de incendiu vizuale şi acustice2.4.1.1 Panoul de comanda se va amplasa pe puntea de navigaţie sau în postul central de comanda cu supraveghere permanenta.2.4.1.2 Pe panoul de comanda sau lângă acesta trebuie să fie afişate informaţii clare care indica încăperile deservite.2.4.1.3 Detectarea fumului sau a altor produse de ardere trebuie să se declanseze un semnal vizual şi acustic la panoul de comanda şi pe puntea de navigaţie sau în postul central de comanda cu supraveghere permanenta.2.4.1.4 Alimentarea cu energie necesară pentru funcţionarea, instalaţiei trebuie monitorizata pentru a vedea, dacă exista vreo pierdere de energie. Orice pierdere de energie trebuie să declanseze un semnal vizual şi acustic la panoul de comanda şi pe puntea de navigaţie care va fi distinct faţă de un semnal ce indica detectarea fumului.2.4.2 ÎncercareaSe vor prevedea instrucţiuni adecvate şi componente de schimb pentru încercarea şi întreţinerea instalaţiei.Capitolul 11 INSTALAŢII DE ILUMINAT SITUATE LA JOASA ÎNĂLŢIME1 AplicareAcest capitol conţine cerinţele aplicabile instalaţiilor de iluminat situate la joasa înălţime, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.2 Cerinţe tehnice2.1 Cerinţe generaleToate instalaţiile de iluminat situate la joasa înălţime trebuie să fie aprobate de către Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie sau a unui standard internaţional acceptat de către Organizaţie.Capitolul 12 POMPE FIXE DE INCENDIU DE AVARIE1 AplicareAcest capitol conţine cerinţele aplicabile pompelor de incendiu de avarie, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie. Acest capitol nu se aplică navelor de pasageri cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000. A se vedea prevederile regulii II-2/10.2.2.3.1.1 din Convenţie cu privire la cerinţele care se aplică la acest tip de nave.2 Cerinţe tehnice2.1 GeneralitatiPompa de incendiu de avarie trebuie să fie o pompa fixa independenta actionata de o sursa de energie.2.2 Cerinţe privind componentele2.2.1 Pompe de incendiu de avarie2.2.1.1 Debitul pompeiDebitul pompei nu va fi mai mic de 40% din debitul total al pompelor de incendiu prevăzut la regula II-2/10.2.2.4.1 din Convenţie şi în nici un caz mai mic de:. 1 la navele de pasageri cu un tonaj brut mai 25 mc/hmic de 1000 şi la navele de marfa cu untonaj brut mai mare sau egal cu 2000; şi. 2 la navele de marfa cu un tonaj brut mai 15 mc/hmic de 20002.2.1.2 Presiunea la hidrantiCând pompa debiteaza cantitatea de apa prevăzută la paragraful 2.2.1.1, presiunea la oricare hidrant de incendiu nu trebuie să fie mai mica decât presiunea minima prevăzută la capitolul II-2 din Convenţie.2.2.1.3 Coloane de aspiratieColoana de aspiratie totală şi coloana de aspiratie neta a pompei trebuie determinate ţinând seama de prevederile Convenţiei şi ale acestui capitol referitor la debitul pompei şi la presiunea hidrantului de incendiu în toate condiţiile de inclinare, asieta, ruliu şi tangaj care pot aparea în cadrul exploatării. Situaţia de balast a navei la intrarea sau ieşirea de pe doc uscat nu trebuie considerată stare de exploatare.2.2.2 Motoare diesel şi tancuri de combustibil2.2.2.1 Pornirea motorului dieselOrice motor diesel care acţionează pompa trebuie să poată porni imediat în stare de motor rece, până la o temperatura de 0°C, cu ajutorul unei manivele. Dacă acest lucru nu este posibil în practica, sau dacă se înregistrează temperaturi mai scăzute, se va avea în vedere prevederea şi întreţinerea unei instalaţii de încălzire, considerată acceptabilă de către Administraţie, astfel încât să se asigure pornirea imediata. Dacă pornirea manuală nu e posibila în practica, Administraţia poate permite alte mijloace de pornire. Aceste mijloace trebuie să poată pune în funcţiune sursa de energie care acţionează motorul diesel cel puţin de şase ori într-o perioadă de 30 minute şi de cel puţin două ori în primele 10 minute.2.2.2.2 Capacitatea tancului de combustibilToate tancurile de combustibil trebuie să conţină suficient combustibil pentru a putea pune în funcţiune pompa în regim complet timp de cel puţin trei ore; de asemenea, trebuie să existe rezerve de combustibil disponibile în afară incaperii de maşini de categoria A pentru a putea pune în funcţiune pompa în regim complet timp de încă 15 ore.Capitolul 13 AMPLASAREA MIJLOACELOR DE EVACUARE1 AplicareAcest capitol conţine cerinţele aplicabile mijloacelor de evacuare, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.2 Nave de pasageri2.1 Lăţimea scarilor2.1.1 Cerinţe fundamentale cu privire la lăţimea scarilorScarile nu trebuie să aibă o latime mai mica de 900 mm. Lăţimea minima a scarilor trebuie marita cu câte 10 mm pentru fiecare persoana prevăzută peste numărul de 90 persoane. Numărul total al persoanelor evacuate pe aceste scări este presupus a fi format din două treimi din membrii echipajului şi numărul total al pasagerilor care se afla în spaţiile deservite de aceste scări. Lăţimea scarilor nu trebuie să fie mai mica decât cea determinata conform prevederilor paragrafului 2.1.2.2.1.2 Metoda utilizata pentru calculul latimii scarilor2.1.2.1 Principii de bază pentru calcul2.1.2.1.1 Aceasta metoda de calcul permite determinarea latimii minime a scarilor la nivelul fiecărei punti, ţinând seama de scarile consecutive ce duc la scara respectiva.2.1.2.1.2 Metoda de calcul trebuie să considere evacuarea din spaţiile închise situate în fiecare zona verticala principala şi sa ţină seama de toate persoanele care folosesc casa scării în fiecare zona, chiar dacă ele intra pe acea scara din alta zona verticala.2.1.2.1.3 Pentru fiecare zona verticala principala, calculul trebuie efectuat pentru timp de noapte (cazul 1) şi pentru timp de zi (cazul 2) şi cea mai mare dintre dimensiunile obţinute în cele doua cazuri trebuie utilizata pentru calculul latimii scarilor pentru fiecare punte luată în considerare.2.1.2.1.4 Calculul latimii scarilor trebuie să se bazeze pe numărul membrilor de echipaj şi de pasageri de pe fiecare punte. Numărul ocupantilor trebuie să fie calculat de către proiectant pentru încăperile de locuit ale pasagerilor şi membrilor de echipaj, încăperile de serviciu, încăperile de comanda şi încăperile de maşini. În acest sens, capacitatea maxima a unei încăperi publice trebuie să fie definită printr-una din următoarele doua valori: numărul de locuri pentru aşezare sau amenajări similare sau numărul obţinut prin atribuirea a 2 mp de suprafaţa bruta de punte fiecărei persoane.2.1.2.2 Metoda utilizata pentru calculul latimii minime2.1.2.2.1 Formule de bazaîn scopul determinării latimii scarilor pentru fiecare caz care permite evacuarea în timpul dorit a persoanelor spre posturile de adunare de pe puntile adiacente situate deasupra sau dedesubt, se vor folosi următoarele metode de calcul (vezi figurile 1 şi 2):Dacă scarile deservesc doua punti: W=(N(1)+N(2)x10 mm;Dacă scarile deservesc trei punti: W=(N(1)+ N(2)+0,5 N(3)x10 mm;Dacă scarile deservesc patru punti: W=(N(1)+N(2)+0,5 N(3)+0,25 N(4)x10 mm;Dacă scarile deservesc cinci sau mai multe punti, lăţimea scarilor trebuie determinata prin aplicarea la puntea respectiva şi puntea consecutiva a formulei de mai sus pentru patru punti,unde.W = lăţimea treptei cerută între mâinile curente ale scării.Valoarea calculată a lui W poate fi redusă dacă la scarile de la nivelul puntii este prevăzută o suprafaţa de palier disponibilă S, obţinută prin scăderea P din Z, astfel încât:P = S x 3,0 persoane/mp şi Pmax - 0,25 Zunde:Z - numărul total de persoane presupuse a fi evacuate pe puntea respectiva;P = numărul de persoane care-şi găsesc refugiul temporar pe palierul scării, care poate fi scăzut din Z până la valoarea maxima a lui P - 0,25Z (va fi rotunjit până la numărul întreg inferior cel mai apropiat)S= suprafaţa palierului (mp), minus suprafaţa necesară deschiderii uşilor şi minus suprafaţa necesară pentru accesul la circuitul scarilor (vezi fig. 1);N - numărul total al persoanelor presupuse a utiliza scarile pornind de pe fiecare punte consecutiva luată în considerare; N(1) este pentru puntea cu numărul cel mai mare de persoane care utilizează acea scara; N(2) corespunde puntii de unde provine următorul număr cel mai mare de persoane care intra direct în circuitul scarilor astfel încât, la determinarea latimii scării de la fiecare nivel al puntii, N(1)>N(2)>N(3)>N(4) (vezi fig.2). Aceste punti se presupune a fi la nivelul puntii luată în considerare sau mai sus de aceasta (de exemplu de la puntea de îmbarcare).
Se încarcă informațiile conexe fiecărui articol!
| EMITENT |
| Prezenta formă este valabilă începând cu data de 10-12-2002 până la data de 19-08-2008 |
Anexa 5 la Legea nr. 624/2002pentru instalaţiile de protecţie contraincendiului (Codul FSS), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prinRezoluţia MSC.98(73) a ComitetuluiSecurităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 2000INTRODUCERE
