1. Efectele juridice ale conduitei pasive a părintelui nerezident față de copilul minor

UJ Premium | Mihaela Berindei | 16 octombrie 2026
Publicat în : ICJ |

Limitarea directă sau indirectă a programului de legături personale dincolo de ceea ce ar fi rezonabil necesar pentru menținerea funcțională a legăturii părinte-copil nu poate avea loc decât în situații cu totul excepționale, justificate de un scop legitim, care este legat, în general, de starea de bine a copilului, iar orice restricții trebuie să fie apte de a conduce la realizarea acestui scop și să fie proporționale cu împrejurările factuale care le-au justificat[15].

2. Colaboratorii judecătorului în soluționarea cauzelor privind înstrăinarea părintească

UJ Premium | Cristiana-Mihaela Crăciunescu | 13 octombrie 2026
Publicat în : ICJ |

Fiind vorba de relațiile personale dintre copil și părinte, foarte importantă este participarea la consilierea psihologică a ambilor părinți împreună cu copilul. Doar astfel psihologul va putea stabili cauzele și modalitățile de intervenție în vederea normalizării situației.

3. Limitele sancționării angajatorului pentru omisiunea de a informa salariatul: de la prevederile legale în materie la principiul bunei-credințe

UJ Premium | Radu Ștefan Pătru | 01 octombrie 2026
Publicat în : ICJ |

În același timp, pentru a se asigura de respectarea obligațiilor legale de către angajatori, inspectoratele teritoriale de muncă pot impune anumite condiții formale, de procedură, care însă nu pot adăuga la lege și nici nu pot goli de conținut normele juridice în materie.

4. Tăcerea angajatorului în raportul de muncă. Semnificaţii și consecinţe reţinute în jurisprudenţă

UJ Premium | Răzvan Anghel | 25 septembrie 2026
Publicat în : ICJ |

Ca principiu, în jurisprudență s-a arătat că, dacă salariatul este sistematic ignorat de către angajator, este evident că se creează o stare inițială de disconfort, urmată de un sentiment de inutilitate și de stigmatizare în cadrul colectivului de salariați iar angajatorul urmărește crearea unei presiuni indirecte, dar puternice și constante, pentru ca salariata reclamantă să renunțe la locul de muncă, o astfel de conduită fiind incompatibilă cu o relație de muncă bazată pe respect reciproc și pe bună-credință, fiind aptă să afecteze demnitatea salariatului în muncă. S-a mai arătat că ignorarea, izolarea salariatului, chiar și în contextul în care nu îi sunt afectate drepturile salariale, conduc către apariția unor inerente sentimente de frustrare, de accentuată tristețe și îngrijorare[

5. Tăcerea, pasivitatea și inacțiunea în arhitectura dreptului muncii. Implicații asupra protecției salariaților

UJ Premium | Dan Țop | 17 septembrie 2026
Publicat în : ICJ |

Din cele ce preced, se evidențiază faptul că normele juridice care reglementează raporturile de muncă funcționează într-un cadru instituțional complex, care include reguli contractuale, intervenții legislative și mecanisme de reglementare colectivă⁶. În acest context, interpretarea juridică a tăcerii sau a pasivității unei părți poate influența modul în care drepturile individuale ale salariaților sunt protejate sau, dimpotrivă, limitate.

6. Refuzul executorului judecătoresc de a continua executarea silită

UJ Premium | Ina-Cristina Ilie | 15 septembrie 2026
Publicat în : ICJ |

Reținând refuzul executorului de îndeplinire a obligațiilor legale, instanța a obligat intimatul, executor judecătoresc, să permită petentului debitor să studieze actele dosarului de executare.

7. Conduita culpabilă a participanților la procesul civil: între sancțiuni procedurale speciale și răspundere penală

UJ Premium | George Domocoș | 09 septembrie 2026
Publicat în : ICJ |

Odată clarificată chestiunea că răspunderea prin amenzi judiciare și răspunderea penală, chiar pentru aceeași faptă, pot fi cumulate, de interes practic este cum existența unei hotărâri dintr-o materie va avea efect asupra celuilalt tip de răspundere, din privința autorității de lucru judecat.

8. Controverse privind institutia chemării în judecată a altei persoane, ca formă a intervenției forțate

UJ Premium | Ariana Carmen Elena Grigore | 01 septembrie 2026
Publicat în : ICJ |

În lumina celor expuse, achiesăm la opinia doctrinară potrivit căreia efectele pe care hotărârea pronunțată în cauză le produce față de terțul intervenient forțat, chemat în judecată în temeiul art. 68 C. pr. civ., sunt limitate. A extinde aceste efecte limită ar însemna să se confere, pe cale jurisdicțională, drepturi unei persoane care nu le-a reclamat, să se ignore voința sa procesuală și, în ultimă instanță, să se nesocotească principiul disponibilității.

9. Vidul legislativ în privința contractelor inteligente și implicațiile asupra utilizatorilor

UJ Premium | Raluca-Mihaela Nanu | 20 august 2026
Publicat în : ICJ |

În ceea ce privește infracțiunea de spălare a banilor prin contracte de tip „mixer”, aceste contracte sunt programate ca, printr-o amestecare criptată, să rupă legătura dintre adresa de origine a banilor (proveniți din infracțiuni: hacking, trafic de droguri etc.) și adresa de destinație cu ajutorul a ceea ce este cunoscut sub denumirea de mixer de monedă virtuală. Sumele sunt amestecate într-un bazin comun de smart contracte și apoi redistribuite la alte adrese specificate de utilizator, făcând imposibilă urmărirea parcursului banilor pe blockchain

10. Comerțul electronic și tipologiile de conduită frauduloasă în mediul digital

UJ Premium | Adina Iordache | 18 august 2026
Publicat în : ICJ |

De asemenea, o abordare care înseamnă remedierea după eveniment este, în general, inutilă și ar trebui înlocuită cu una care urmărește să prevadă și să controleze riscurile. În final, deși nu în ultimul rând, tendințele tehnologice, cum ar fi cele relevante pentru canalele de plată digitale și criptomonedele, sugerează că legea ar putea avea nevoie de un mecanism mult mai adaptabil. Rigoarea conceptuală este încă importantă, dar trebuie să fie legată de o capacitate tangibilă de a răspunde la evoluțiile pieței.

11. Pasivitatea juridică. Declinarea obligațiilor civile și mecanismele răspunderii în dreptul pozitiv

UJ Premium | Radu Stancu | 11 august 2026
Publicat în : ICJ și Ştiri juridice |

În mediul digital, această problematică dobândește o expresie nouă. Contractul inteligent și sistemele de inteligență artificială nu elimină pasivitatea juridică, ci o deplasează din sfera conduitei exclusiv umane spre arhitectura tehnică a executării, a controlului și a contestării. Tocmai de aceea, dreptul unional recent impune mecanisme de oprire, suspendare, trasabilitate și intervenție umană, reafirmând că automatizarea nu poate înlătura exigențele dreptului civil și ale protecției consumatorului.

12. Impactul tăcerii, pasivității și inacțiunii asupra exercitării dreptului de opțiune succesorală

UJ Premium | Adela Maria Cerchez | 31 iulie 2026
Publicat în : ICJ |

Repunerea în termenul de opțiune succesorală operează doar dacă se dovedește că dreptul de opțiune succesorală nu a fost exercitat în termenul de opțiune succesorală prevăzut de lege datorită unor motive întemeiate, neimputabile succesibilului interesat de promovarea unei cereri de repunere în termen.

13. Posesia între stare de fapt și mecanism juridic. Notarea posesiei și problema diferențelor de suprafață în legea nr. 7/1996

UJ Premium | Daniel Băncilă | 27 iulie 2026
Publicat în : ICJ |

În măsura în care transmisiunile succesive de posesie au ca finalitate evidentă eludarea regimului special, ele trebuie analizate prin prisma principiului fraus omnia corrumpit și a caracterului imperativ al normelor privind circulația terenurilor

14. Aspecte de drept substanțial și procesual ale pasivității cumpărătorului în contractul de vânzare

UJ Premium | Cristina Ramona Duță | 17 iulie 2026
Publicat în : ICJ |

Pasivitatea cumpărătorului în executarea obligațiilor contractuale (plata prețului, preluarea bunului, notificarea viciilor etc.) produce consecințe juridice semnificative, constând, în principal, în punerea sa de drept în întârziere și angajarea răspunderii contractuale. Aceasta atrage, după caz, obligația de a plăti daune-interese, suportarea riscurilor pieirii fortuite a bunului (în anumite situații), precum și cheltuieli suplimentare generate de neexecutare (depozitare, conservare).

15. Timpul ca vector de protecție a drepturilor fundamentale: o analiză critică a regimului juridic al datelor cu caracter personal

UJ Premium | Daniel-Mihail Şandru | 08 iulie 2026
Publicat în : ICJ și Ştiri juridice |

Orice sancțiune administrativă urmează regulile de drept comun ale O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Art. 13 prevede că „aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”, iar potrivit art. 31 alin. (1) „împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”.

16. Pasivitatea lucrătorilor în raporturile individuale de muncă

UJ Premium | Raluca Dimitriu | 06 iulie 2026
Publicat în : ICJ |

Pasivitatea salariatului nu este o situație excepțională, ci rezultă din însăși libertatea de a nu acționa, protejată de dreptul muncii. Problema apare atunci când legea construiește obligațiile angajatorului pe premisa unei cooperări, care adesea nu are, în realitate, loc.

17. Dreptul la un proces echitabil: între celeritate şi respectarea dreptului la apărare şi drepturile victimelor infracţiunilor de trafic de persoane

UJ Premium | Simona Franguloiu | 14 noiembrie 2025
Publicat în : ICJ |

Prezentul articol arată că un proces echitabil trebuie să protejeze atât drepturile inculpatului, cât și pe cele ale victimelor. Totodată, evidențiază rolul Directivei europene și al jurisprudenței CEDO în găsirea unui echilibru între drepturile apărării și protecția victimelor vulnerabil.

18. Scurte consideraţii despre evoluţia dreptului românesc în contextul dinamicii legislative actuale

UJ Premium | Valentin-Stelian Bădescu | 12 noiembrie 2025
Publicat în : ICJ |

Atunci când am văzut tema supusă dezbaterilor a Sesiunii științifice a Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” din acest an, am înțeles că „Dinamica legislativă și realitatea juridică” este o provocare majoră pentru pasionații fenomenului juridic actual. Așa că am început documentarea.

19. Rolul inteligenţei artificiale în cybercrime: o privire asupra viitorului digital

UJ Premium | Adina Vlaicu | 07 noiembrie 2025
Publicat în : ICJ |

Articolul de față arată cum inteligența artificială este folosită atât de infractori cibernetici pentru atacuri tot mai sofisticate, cât și ca instrument de apărare pentru detectarea și prevenirea acestora. Totodată, subliniază necesitatea reglementărilor internaționale și a colaborării public-privat pentru a asigura un viitor digital sigur.

20. Despre implementarea unui program de politică jurisprudenţială al CEDO: cazul vieţii de familie

UJ Premium | Ștefan-Andrei Paraschiv-Miron | 05 noiembrie 2025
Publicat în : ICJ |

Prezentul articol analizează modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a interpretat evolutiv dreptul la respectarea vieții de familie, transformându-l într-un instrument pentru recunoașterea și protecția juridică a cuplurilor de același sex. Astfel, autorul arată că această jurisprudență reprezintă o politică judiciară, dar și un potențial factor de diviziune culturală în Europa.

• <<
• <
• 1 (current)
• 2
• 3
• 4
• 5
• >
• >>