1. Consideraţii privind ordonanţa asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare

UJ Premium | Carmen Zăbrăuțanu | 22 iulie 2026
Publicat în : Revista Themis |

Ordonanţa asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare reprezintă procedura care îi permite unei instanţe dintr un stat membru al Uniunii Europene să indisponibilizeze fondurile deţinute de către debitor, în unul sau mai multe conturi bancare dintr un alt stat (alte state) din Uniunea Europeană, în ipoteza în care există un risc real ca până la momentul când creditorul va ajunge la execu¬tarea propriu zisă, debitorul să risipească sau să ascundă activele sale, cu scopul de a asigura recuperarea ulterioară a creanţelor transfrontaliere.

2. Acţiunile în reprezentarea intereselor colective ale consumatorilor în reglementarea naţională în România – un mijloc procedural cu adevărat eficient pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor?

UJ Premium | Mirela Stancu | 17 iulie 2026
Publicat în : Revista Themis |

În cadrul Uniunii Europene s-a afirmat cu valoare de principiu că încrederea consumatorilor în piaţa internă scade în absenţa unor mijloace eficace prin care să se pună capăt practicilor ilegale şi prin care să se obţină repararea prejudiciilor suferite de consumatori. Absenţa unor mijloace eficace pentru asigurarea respectării drep¬tului Uniunii în domeniul protecţiei consumatorilor ar putea de asemenea să ducă la denaturarea concurenţei loiale dintre comercianţii care nu respectă legea şi cei care o respectă, ce şi desfăşoară activitatea la nivel intern sau transfrontalier.

3. Comisia/Malta* sau despre cetăţenie ca element al structurii constituţionale a Uniunii Europene

UJ Premium | Octavia Spineanu Matei | 24 iunie 2026
Publicat în : Revista Themis |

Merită a fi amintit că acelaşi autor semnează şi un articol despre conceptul de „legătură reală”[23] în Uniunea Europeană, în care aprobă demersul Curţii de a‑şi fundamenta hotărârea pe existenţa unui raport special de solidaritate şi de loialitate. Potrivit autorului, acest concept care reflectă un principiu general al dreptului inter­naţional public poate fi integrat în ordinea juridică a Uniunii, conducând la o interpre­tare a dreptului primar în lumina dreptului internaţional.

4. Persoanele vulnerabile în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Analiză particulară cu privire la beneficiarii certificatelor de încadrare în grad de handicap

UJ Premium | Beatrice-Lenuța Ramașcanu | 17 iunie 2026
Publicat în : Revista Themis |

Acest articol analizează protecţia juridică disponibilă grupurilor vulnerabile şi membrilor acestora în temeiul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi, în special, situaţia persoanelor beneficiare ale certificatelor de încadrare într un anume grad de handicap în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în cauzele recente pronunţate împotriva României

5. Aplicarea dreptului internaţional şi al Uniunii Europene de profesiile juridice din România

UJ Premium | Augustin Fuerea | 02 iunie 2026
Publicat în : Revista Themis |

Potrivit art. 75 alin. (1) lit. d) C.pen., sunt identificate împrejurările care constituie circumstanţe atenuante legale, dar şi faptul că circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii mai multor infracţiuni, între care şi infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

6. O punte dincolo de autoritatea de lucru judecat în domeniul protecţiei consumatorului

UJ Premium | Maria Oana Dumitrescu | 30 aprilie 2026
Publicat în : Revista Themis |

Prezentul articol îşi propune să facă o scurtă analiză a impactului autorităţii de lucru judecat în domeniul specific al protecţiei consumatorului, din perspectiva jurisprudenţei şi reglementărilor naţionale şi europene, îndeosebi în contextul recentei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 7 noiembrie 2024, în cauza ERB New Europe Funding II, C 178/23.

7. Limitarea probatoriului în plângerea împotriva deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Covorul roşu către celeritate sau ultimul drum al aflării adevărului?

UJ Premium | Daria-Ioana Georgescu și Georgiana-Lavinia Tinică și Alexandru-Gabriel Ioniță | 17 aprilie 2026
Publicat în : Drept administrativ și Revista Themis |

Printre obiectivele Actului privind Piaţa Unică din 2011 se numără elaborarea unui cadru legislativ revizuit cu scopul de a genera o politică echilibrată, prin care să fie încurajată cererea de bunuri, de servicii şi de lucrări ecologice, responsabile din punct de vedere social şi inovatoare. De asemenea, s‑a urmărit ca noul pachet legislativ să pună la dispoziţie proceduri mai simple şi mai flexibile pentru autorităţile contractante şi să faciliteze accesul întreprinderilor, în special al întreprinderilor mici şi mijlocii.

8. Modificări legislative şi de politică penală în materia infracţiunii de viol operate prin Legea nr. 217/2023

UJ Premium | Mihai-Edward Tudora-Rusu | 03 aprilie 2026
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Themis |

În cadrul prezentului articol sunt tratate implicaţiile la nivel conceptual şi legislativ ale Legii nr. 217/2023, prin care legiuitorul a operat o puternică recon-figurare în materia infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, unele elemente de noutate reprezentând mai mult decât simple modificări legislative, constituind chiar modificări de politică penală din multiple perspective.

9. Asistarea şi asistenţa juridică în procesul penal – delimitări conceptuale la nivel jurisprudenţial

UJ Premium | Miruna Cristina Aruxandei și Miruna Cîrstina | 27 martie 2026
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Themis |

Prin Decizia CCR nr. 247 din 4 iunie 2020[21], cu trimitere la cazurile de asistenţă juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului reglementate în art. 90 C.proc.pen., Curtea a învederat că, în aceste ipoteze, organului judiciar îi incumbă obligaţia de a lua măsuri în vederea desemnării unui avocat din oficiu care să asigure o apărare concretă şi efectivă pentru suspect sau inculpat, în concordanţă cu dispoziţiile art. 91 alin. (1) C.proc.pen.

10. Reprezentarea moştenitorilor printr-un curator special, numit de instanţă, până la intervenirea lor în proces

UJ Premium | Camelia-Maria Solomon | 19 martie 2026
Publicat în : Revista Themis |

În ceea ce priveşte dispoziţia cuprinsă la art. 689 C.proc.civ., observăm că, în mod surprinzător, legiuitorul optează pentru o terminologie diferită, referindu‑se, de această dată la succesibilii acceptanţi (iar nu la moştenitori acceptanţi, ca în dispoziţiile precedente). Credem însă că trimiterea la art. 688 C.proc.civ. exclude o altă interpretare decât pe aceea a existenţei unor moştenitori a căror calitate a fost constatată prin parcurgerea dezbaterii succesorale[52].

11. Despre (in)atacabilitatea hotărârii prin care instanţa a respins conexarea. Scurte consideraţii

UJ Premium | Ioan Ilieș Neamț | 11 martie 2026
Publicat în : Revista Themis |

În schimb, lucrurile stau fundamental diferit în cazul în care instanţa a respins conexarea, situaţie în care dispoziţiile art. 139 alin. (2) teza a II‑a C.proc.civ. sunt fie inaplicabile, fie inutile. Bunăoară, dacă instanţa respinge conexarea şi la acelaşi termen de judecată rămâne în pronunţare asupra fondului cauzei, aceasta nu se va putea pronunţa obiectiv prin încheiere, pentru că, asupra fondului, instanţa trebuie să se pronunţe prin sentinţă

12. Aspecte jurisprudenţiale privind cheltuielile de judecată

UJ Premium | Mădălina Dinu | 19 februarie 2026
Publicat în : Revista Themis |

În ceea ce priveşte art. 451 alin. (2) C.proc.civ, se poate observa că, instanţa nu mai poate dispune din oficiu reducerea onorariului de avocat, ci doar la solicitarea părţii interesate, în timp ce reducerea onorariului experţilor judiciari şi a specialiştilor în continuare poate fi dispusă de către instanţă din oficiu

13. Câteva consideraţii în privinţa reglementării procedurii ordonanţei de plată

UJ Premium | Delia Narcisa Theohari și Gabriel Boroi | 11 februarie 2026
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Revista Themis |

Justiţiabilii, titulari ai unor creanţe pecuniare, optează în mod frecvent pentru procedura ordonanţei de plată, graţie caracterului simplificat al acesteia, caracte-rizat prin termene scurte, costuri reduse, probatoriu limitat, posibilitate de obţinere a unui titlu executoriu în urma unei etape unice de judecată şi limitare a exerciţiului căilor de atac. În contextul incidenţei frecvente a acestei proceduri speciale, anumite chestiuni de drept în materie constituie subiecte de practică judiciară neunitară şi de doctrină divergentă. Prezentul articol tratează o parte dintre aceste probleme de drept, propunând spre dezbatere un punct de vedere argumentat în privinţa dezlegării acestora. Au fost analizate, aşadar, o serie de probleme ivite în legătură cu domeniul de aplicare al procedurii ordonanţei de plată, cerinţele intrinseci şi extrinseci ale cererii privind ordonanţa de plată, incidenţa art. 200 C.proc.civ., precum şi cu admisibilitatea formulării în cadrul procesului demarat printr o astfel de cerere a unor cereri incidentale sau adiţionale.

14. Maternitatea de substituţie în România în tăcerea legii

UJ Premium | Raluca-Maria Barbu | 04 februarie 2026
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Revista Themis |

Îmbătrânirea populaţiei este una dintre problemele cele mai acute cu care se con­fruntă societatea modernă în prezent, iar aceasta se află în strânsă legătură cu scăderea natalităţii şi creşterea infertilităţii[1]. Conform unor date recente la nivelul Uniunii Europene, în anul 2023, rata totală a fertilităţii a atins un minim istoric de 1,38 de nou‑născuţi vii pe femeie[2], iar, la nivel global, 1 din 6 persoane este afectată de infertilitate[3].