iLegis

1. Mandatul european de arestare. Motive de neexecutare facultativă

| Daniela Maria Czika | 06 februarie 2026
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție la nivelul Uniunii Europene reprezintă un obiectiv strategic, de importanță majoră, atât pentru statele membre, cât și pentru cetățenii acestora...

2. Relaţia dintre infracţiunea de încredinţare a unui vehicul şi uciderea din culpă

| Alin Chifor | 30 ianuarie 2026
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Drept penal și CDP |

Atât în doctrină, cât şi în practica judiciară există numeroase discuţii cu privire la relaţia dintre aceste două infracţiuni, unele purtate chiar pe perioade de zeci de ani. Dezbaterea porneşte de la următorul exemplu apărut în practica judiciară: A încredinţează un vehicul lui B , ştiind că acesta din urmă nu deţine permis de conducere/se află sub influenţa băuturilor alcoolice sau a unor substanţe psihoactive, iar B, conducând vehiculul, produce un accident soldat cu decesul victimei. Evident, miza discuţiei, la nivelul încadrării juridice, o constituie reţinerea (sau nu) a concursului ideal de infracţiuni între infracţiunea de încre¬dinţare a unui vehicul, prevăzută de art. 335 alin. (3) C. pen. , şi uciderea din culpă , prevăzută de art. 192 C. pen., în cazul lui A.

3. Răspunderea judecătorului în sistemul judiciar românesc

| Paraschiva-Nina Gogescu | 20 ianuarie 2026
Publicat în : Drept Procesual Penal și Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Penal şi Procesual Penal și Magistrați și Drept civil și Drept procesual civil și Drept penal și Drept administrativ și Drept constituțional și RDP |

Răspunderea disciplinară reprezintă situaţia premisă pentru angajarea răspunderii patrimoniale a judecătorului, în condiţiile expres prevăzute de lege. Astfel, cadrul legislativ actual este suficient şi reglementează posibilitatea angajării răspunderii statului, în mod direct, respectiv răspunderea civilă a judecătorului, în mod indirect, pentru erori judiciare...

4. Raportul agentului constatator, probă sau nu, în procesul având ca obiect plângerea contravențională

| Cosmin-Gheorghe Băieș | 16 ianuarie 2026
Publicat în : Drept Procesual Penal și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept contravențional și Drept civil și Drept penal și RDP |

Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia...

5. Sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului în vederea emiterii unui aviz consultativ

| Criste Lucian | 14 ianuarie 2026
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Drept penal și CDP |

Protocolul nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013, extinde com¬petenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, conferindu i posibilitatea emi¬terii unor avize consultative cu privire la chestiuni de principiu legate de inter¬pretarea şi aplicarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Convenţie şi de protocoalele sale adiţionale. Aşa cum rezultă din preambulul său, Protocolul are ca scop consolidarea interacţiunii cu autorităţile naţionale în vederea punerii în aplicare a Convenţiei, cu respectarea principiului subsidiarităţii.

6. Încasarea amenzilor

| Monica Cristina Costea | 13 ianuarie 2026
Publicat în : Drept Financiar și Drept Procesual Penal și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept contravențional și Drept civil și Drept penal și Drept administrativ și Drept financiar și fiscal și RDP și Drept Fiscal |

Schimbarea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității are ca premisă existența unei creanțe executabile, în privința căreia să nu se fi împlinit termenul de prescripție a dreptului organelor de executare de a cere executarea silită. Este, de asemenea, necesar să fi expirat termenul de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii, iar organul administrativ de la domiciliul contravenientului să constate insolvabilitatea debitorului, în cadrul unui proces-verbal întocmit în acest sens...

7. Răspunderea și responsabilitatea în viața publică din România din perspectiva eticii și a deontologiei profesionale

| Valentin-Stelian Bădescu | 31 decembrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept civil și Drept procesual civil și Drept penal și Drept administrativ și Drept constituțional și Drept public și RDP |

Reglementările cu privire la statutul funcţionarilor publici conținute de codul administrativ stabilesc un regim juridic special funcţionarilor publici, precum și raportul de funcţie publică reglementează în drepturile și îndatoririle funcţionarilor publici, cu accent pe reglementarea raporturilor de serviciu. Este de remarcat garantarea dreptului la opinie al funcționarilor publici, ceea ce reprezintă un element subiectiv, moral privitor la conduita etică, posibilitatea de a discerne și afirma punctul de vedere referitor la oportunitatea sau legalitatea faptului sau actului administrativ ce este dedus acţiunii sale....

8. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

| Bogdan Buneci | 30 decembrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal |

Extrădarea este una dintre formele de cooperare judiciară internațională în materie penală, iar Legea nr. 302/2004 definește extrădarea pasivă ca fiind procedura de extrădare în care România are calitatea de stat solicitat. Spre deosebire de extrădarea activă (când România cere extrădarea cuiva din alt stat), în extrădarea pasivă autoritățile române sunt cele solicitate să predea o persoană către un stat străin.

9. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

| Bogdan Buneci | 23 decembrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal |

Evaziunea fiscală reprezintă una dintre cele mai complexe forme ale criminalității economico-financiare contemporane, caracterizată prin dimensiunea sa transnațională și prin impactul semnificativ asupra veniturilor publice și asupra echilibrului macroeconomic al statelor. În contextul globalizării economice, circulația rapidă a capitalurilor, dezvoltarea piețelor financiare și diversificarea formelor juridice de deținere a averilor au facilitat apariția unor rețele sofisticate de evitare ilegală a obligațiilor fiscale.

10. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

| Bogdan Buneci | 16 decembrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal |

Fenomenul corupției a devenit, în ultimele decenii, una dintre principalele provocări pentru ordinea juridică internă și europeană, generând reacții legislative și instituționale complexe. Într-o societate democratică întemeiată pe principiul legalității și pe respectul față de drepturile fundamentale, combaterea corupției nu poate fi privită doar ca o problemă morală sau economică, ci, mai ales, ca o chestiune de eficiență a justiției penale.

11. Rolul judecătorului în procesul penal – jucător sau arbitru?

| Denisa Barbu și Patric Daniel Ghebaru | 07 noiembrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Acuzarea și apărarea sunt, într-o interpretare generică a procesului penal, lipsită de tehnicitate, părțile procesului, cei doi oponenți, adversari ai confruntării judiciare. Având ca misiune protejarea securității colective, acuzarea are un rol preponderent investigativ, constructiv, concretizat în activitatea de reificare, prin intermediul probelor, a realității din trecut. Prin opoziție, apărarea, având drept scop prezervarea dreptului la libertate, urmărește, de regulă, destructurarea poziției acuzării, prin combaterea argumentelor acesteia, având, astfel, un rol preponderent distructiv, de anihilare, răstălmăcire a adevărului judiciar prezentat de acuzare.

12. Posibile aspecte de neconstituționalitate ale măsurii preventive a arestului la domiciliu prin raportare la măsura arestului preventiv. Studiu de caz

| Mihai Giurgea | 06 noiembrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Drept constituțional |

Reanalizarea măsurilor preventive din perspectiva conformității acestora cu exigențele constituționale și convenționale a devenit, în ultimii ani, o preocupare constantă a doctrinei și a jurisprudenței. În acest context, măsura arestului la domiciliu ridică o serie de probleme particulare, aflate la granița dintre necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal și obligația statului de a garanta respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei.

13. Laicizarea perspectivei asupra pedepsei. Schimbarea paradigmei execuționale și criminologice

| Mihai Giurgea | 22 octombrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Ideea potrivit căreia scopul privării de libertate trebuie să fie, în primul rând, îndreptarea morală a persoanelor condamnate își are originile în dreptul canonic. Cum închisorile ecleziastice aveau o structură celulară, bazată pe izolare și pe un regim individualizat, această abordare a fost posibilă și aplicabilă într-un anumit context istoric. Totuși, odată cu apariția închisorilor laice organizate pe regimul de detenție în comun, accentul pus pe îndreptarea morală individuală și-a pierdut relevanța practică.

14. Spețe pentru admiterea la INM/magistratură. Drept penal și drept procesual penal – Testul 52

| Luminița Criștiu-Ninu | 20 octombrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Drept Penal şi Procesual Penal și Spețe pentru admitere |

A. a fost trimis în judecată sub aspectul comiterii infracţiunii de vătămare corporală din culpă, reţinându‑se că i‑a produs lui X., în urma unui accident rutier, leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 100 de zile de îngrijiri medicale. Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, dispunându‑se suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Hotărârea de condamnare a rămas definitivă la data de 01.04.2021, prin respingerea apelului declarat de inculpat.

15. Principiul utilității pedepsei

| Bogdan Emil Gubici | 15 octombrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Drept Penal şi Procesual Penal |

În expunerea teoriilor despre pedeapsă am observat că teorii utilitariste, în special teoria lui J. Bentham, expun dezideratul ca o pedeapsă să nu fie aplicată dacă aceasta nu aduce nicio utilitate. A doua regulă a lui J. Bentham, care împlinește cel de-al patrulea principiu enunțat de acesta, acela ca prevenirea infracțiunii să fie făcută cât mai puțin costisitor posibil, stabilește că, cu cât este mai gravă infracțiunea, cu atât procesul pedepsirii poate fi mai costisitor.

16. Spețe pentru admiterea la INM/magistratură. Drept penal și drept procesual penal - Testul 8

| Luminița Criștiu-Ninu | 09 octombrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Drept Penal şi Procesual Penal |

La data de 15.06.2019, X. trece pe la locuinţa prietenului său Y. pentru a‑i solicita într‑un mod ferm restituirea împrumutului de 10.000 euro, sumă pe care Y. o datora lui X. de aproximativ 3 luni şi pentru care Y. îi ceruse lui X. mai multe amânări la plată, întrucât nu procurase întreaga sumă de restituit.

17. Analiza teoriei lui T. Hobbes

| Bogdan Emil Gubici | 08 octombrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Varia și Drept Penal şi Procesual Penal |

Pe lângă analiza celor scrise de către J. Bentham și corespondența ideilor acestuia cu ideile lui C. Beccaria, teoria lui T. Hobbes cu privire la pedeapsă merită, de asemenea, atenție. În toate calculele anterioare, J. Bentham cuantifică pedeapsa și arată ce poate să determine majorarea sau reducerea acesteia, când ea este inutilă și când este utilă, iar cu privire la beneficiile infracțiunii ne arată în ce fel trebuie apreciate, întrucât acestea nu sunt doar beneficii financiare sau materiale, ci se întind asupra unor alte categorii de avantaje.

18. Consecințele angajării răspunderii penale a persoanei juridice asupra răspunderii penale a persoanei fizice

| Luca Păun | 30 septembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Drept Penal şi Procesual Penal |

Problematica răspunderii penale a persoanei juridice reprezintă una dintre cele mai discutate teme ale dreptului penal contemporan, atât în doctrină, cât și în jurisprudență, fiind strâns legată de raportul acesteia cu răspunderea penală a persoanei fizice. Dacă, în concepția clasică, dreptul penal a fost construit exclusiv în jurul individului, apariția și dezvoltarea criminalității economice și financiare a determinat extinderea sferei răspunderii penale asupra entităților colective. Această evoluție a generat nu doar modificări legislative importante, ci și numeroase controverse privind raportul dintre răspunderea penală a persoanei juridice și cea a persoanei fizice.

19. Hotărârea CJUE, pronunțată în data de 09.01.2025, în cauza C-583/23. Directiva 2014/41/UE privind ordinul european de anchetă în materie penală. Domeniu de aplicare material. Semnificația noțiunii de „măsură de investigare”

| Răzvan-Gabriel Dalu | 18 septembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Drept Penal şi Procesual Penal |

Cauza a avut ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul art. 267 TFUE de Curtea de Casație din Franța, în cadrul unei cereri de executare, în Franța, a unui ordin european de anchetă emis de autoritățile judiciare spaniole cu privire la numitul „AK”, solicitându-se interpretarea mai multor dispoziții cuprinse în Directiva 2014/41/UE privind ordinul european de anchetă în materie penală.

20. Strategii de prevenire și combatere a consumului de droguri în Japonia

| Ruxandra-Oana Raianu | 15 septembrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal |

Lucrarea este structurată în introducere, trei părți și concluzii. În prima parte sunt prezentate informații legate de consumul de droguri în Japonia, în raport cu alte zone ale lumii, conform datelor oficiale furnizate de UNOCD 2018. Corelate cu aceste informații, sunt prezentate, de asemenea, date generale referitoare la infracționalitatea în Japonia, populația încarcerată la 100.000 locuitori, infracțiunile privind încălcări ale Legii Controlului Stimulentelor, Legii Controlului Canabisului și Legii Controlului Narcoticelor și Psihotropelor, date oficiale furnizate de Ministerul Justiției Japonez, precum și de Agenția Națională de Poliție.

1 (current)

`CTRL` + `F` sau `F3`	Căutare rapidă pe textul actului
`CTRL` + `G`	Salt la articolul, din act, dorit
`F1`	Manual de utilizare
`F12`	Descărcare acces la distanţă

`FB`	Forma de bază a actului
`FC`	Forma consolidată a actului
`FR`	Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..)
Text roşu	Reprezintă textul formei de bază modificat
Text albastru	Reprezintă textul anterior ultimei modificări
Text albastru	Reprezintă textul ultimei modificări
Fundal roz	Culoarea asociată articolului monitorizat
Fundal albastru	Culoarea asociată comentarilui pe articol / paragraf
Fundal fosforescent	Culoarea asociată adnotării la articol / paragraf
Fundal galben	Culoarea asociată notelor
Fundal verde	Culoarea normelor în text
	Acţiuni suferite, Diferenţe, Jurisprudenţă pe act

Sfaturi şi Scurtături

Număr articole 929 <

Caută text în rezultate

Autori

An

Luna

Categorii

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1. Mandatul european de arestare. Motive de neexecutare facultativă

Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție la nivelul Uniunii Europene reprezintă un obiectiv strategic, de importanță majoră, atât pentru statele membre, cât și pentru cetățenii acestora...

2. Relaţia dintre infracţiunea de încredinţare a unui vehicul şi uciderea din culpă

3. Răspunderea judecătorului în sistemul judiciar românesc

4. Raportul agentului constatator, probă sau nu, în procesul având ca obiect plângerea contravențională

5. Sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului în vederea emiterii unui aviz consultativ

6. Încasarea amenzilor

7. Răspunderea și responsabilitatea în viața publică din România din perspectiva eticii și a deontologiei profesionale

8. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

9. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

10. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

11. Rolul judecătorului în procesul penal – jucător sau arbitru?

12. Posibile aspecte de neconstituționalitate ale măsurii preventive a arestului la domiciliu prin raportare la măsura arestului preventiv. Studiu de caz

13. Laicizarea perspectivei asupra pedepsei. Schimbarea paradigmei execuționale și criminologice

14. Spețe pentru admiterea la INM/magistratură. Drept penal și drept procesual penal – Testul 52

15. Principiul utilității pedepsei

16. Spețe pentru admiterea la INM/magistratură. Drept penal și drept procesual penal - Testul 8

17. Analiza teoriei lui T. Hobbes

18. Consecințele angajării răspunderii penale a persoanei juridice asupra răspunderii penale a persoanei fizice

19. Hotărârea CJUE, pronunțată în data de 09.01.2025, în cauza C-583/23. Directiva 2014/41/UE privind ordinul european de anchetă în materie penală. Domeniu de aplicare material. Semnificația noțiunii de „măsură de investigare”

20. Strategii de prevenire și combatere a consumului de droguri în Japonia

Explicaţii Acte

ultimele 20 acte accesate

Sfaturi şi Scurtături

Număr articole 929 <

Caută text în rezultate

Autori

An

Luna

Categorii

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1. Mandatul european de arestare. Motive de neexecutare facultativă

2. Relaţia dintre infracţiunea de încredinţare a unui vehicul şi uciderea din culpă

3. Răspunderea judecătorului în sistemul judiciar românesc

4. Raportul agentului constatator, probă sau nu, în procesul având ca obiect plângerea contravențională

5. Sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului în vederea emiterii unui aviz consultativ

6. Încasarea amenzilor

7. Răspunderea și responsabilitatea în viața publică din România din perspectiva eticii și a deontologiei profesionale

8. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

9. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

10. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

11. Rolul judecătorului în procesul penal – jucător sau arbitru?

12. Posibile aspecte de neconstituționalitate ale măsurii preventive a arestului la domiciliu prin raportare la măsura arestului preventiv. Studiu de caz

13. Laicizarea perspectivei asupra pedepsei. Schimbarea paradigmei execuționale și criminologice

14. Spețe pentru admiterea la INM/magistratură. Drept penal și drept procesual penal – Testul 52

15. Principiul utilității pedepsei

16. Spețe pentru admiterea la INM/magistratură. Drept penal și drept procesual penal - Testul 8

17. Analiza teoriei lui T. Hobbes

18. Consecințele angajării răspunderii penale a persoanei juridice asupra răspunderii penale a persoanei fizice

19. Hotărârea CJUE, pronunțată în data de 09.01.2025, în cauza C-583/23. Directiva 2014/41/UE privind ordinul european de anchetă în materie penală. Domeniu de aplicare material. Semnificația noțiunii de „măsură de investigare”

20. Strategii de prevenire și combatere a consumului de droguri în Japonia

Explicaţii Acte