1. Efectele stabilirii cauțiunii aplicate persoanei juridice aflate în procedura insolvenței în ipoteza art. 493 cod procedură penală

UJ Premium | Adrian-Florin Coșa | 24 iulie 2026
Publicat în : DRD |

Așa cum precizam anterior, nu există o sancțiune pentru neplata cauțiunii pe parcursul procesului penal, motiv pentru care am calificat deja obligația de a achita cauțiunea ca fiind o obligație naturală.

2. Specificitatea scopului ca element constitutiv al asociațiilor studențești

UJ Premium | Andreea Constanța-Mihaela Nedelcu | 10 iulie 2026
Publicat în : DRD |

Asociațiile studențești, așa cum am exemplificat pentru fiecare condiție ce trebuie îndeplinită de scop, respectiv, liceitatea, moralitatea, interesul general caracterul patrimonial și imediat, îndeplinesc toate aceste criterii pentru a desfășura activitatea conform legii

3. Evoluția contractului de mandat din vechiul drept roman în vechiul drept românesc

UJ Premium | Alex Cociș | 08 iunie 2026
Publicat în : DRD |

tâlnim reguli și cu privire la solidaritatea vechililor. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 13: „De se vor orândui de stăpân doi, sau mai mulți vechili tot la aceiaș pricină, toți sunt datori deopotrivă pentru aceea, și de nu vor apuca treaba cu toții deopotrivă împreună, pentru că toți deopotrivă au primit vechilet”. Totodată, în acord cu prevederile art. 14: „Când din doi sau mai mulți vechili de o seamă orânduiți la aceeaș pricină, unul sau unii vor lucra fără ceilalți, atunci stăpânul volnic este, de se păgubește, șă-și ceară dela toți paguba”.

4. Interpretarea contractelor. Între echitatea contextualistă și eficiența „noului formalism”

UJ Premium | Cristian-Codrin Botu | 13 mai 2026
Publicat în : DRD |

Este adevărat faptul că profesioniștii pot etala o neutralitate sporită la risc față de neprofesioniști, cu titlu de regulă, atât prin prisma aptitudinii lor de a preconiza posibilitatea apariției unor evenimente viitoare care ar părea imprevizibile pentru alții, cât și din perspectiva aptitudinii lor de a se feri de respectivele efecte, utilizând atât metode juridice, cât și metode economice (e.g. instrumente de tipul futures contracts).

5. Curtea Constituțională: gardian al drepturilor și libertăților sau arbitru strategic într-un joc politic?

UJ Premium | Vlad-Ilie Teodosiu-Păducel | 17 aprilie 2026
Publicat în : DRD și Drept constituțional |

Dreptul constituțional se definește ca fiind elementul central al întregului sistem de drept, având rolul de a structura și ordona celelalte ramuri juridice, întrucât izvorul său formal esențial este chiar Constituția – actul suprem, cu valoare atât juridică, cât și politică. Aflată în poziția cea mai înaltă în ierarhia normativă, Constituția impune obligativitatea unei conformități stricte și necondiționate a tuturor normelor juridice care compun celelalte ramuri ale dreptului. Această supremație înseamnă că orice normă contrară dispozițiilor constituționale este în mod automat abrogată sau modificată, în măsura în care intră în conflict cu prevederile legii fundamentale. Astfel, dreptul constituțional nu doar că oferă cadrul general de funcționare a celorlalte norme, ci și garantează coerența și legitimitatea întregului edificiu juridic[1].

6. Echitatea în contractele administrative – despre prioritatea interesului public față de interesul privat

UJ Premium | Irina Suatean | 07 aprilie 2026
Publicat în : Contencios administrativ și fiscal și DRD |

Odată cu modificarea introdusă în 2018 privind partajarea competenței, legiuitorul nu a făcut vreo precizare cu privire la aplicabilitatea acestor dispoziții în cazul litigiilor judecate de instanțele de drept comun – presupunerea rezonabilă, spre care s-a îndreptat în perioada imediat următoare și practica – a fost că instanțele civile urmau să aplice procedura de drept comun (adică prevederile Codului de procedură civilă), iar nu procedura specială de drept administrativ, prevăzută în Legea contenciosului administrativ.

7. Inițiativa legislativă ca instrument de reformă: studiu asupra eficienței și impactului

UJ Premium | Adriana Ştefania Stroe | 03 aprilie 2026
Publicat în : DRD |

Liviu A. Stoica, în Teoria generală a dreptului, discută despre criteriile de evaluare a eficienței legislației, inclusiv coerența și aplicabilitatea legii într-un cadru mai larg, în contextul dezvoltării statului de drept și al impactului normativ. „Pentru ca o inițiativă legislativă să fie considerată eficientă[36], aceasta trebuie să respecte principiile de echitate și proporționalitate, fiind în același timp în acord cu standardele constituționale ale statului. O legislație eficientă presupune o armonizare între necesitatea de a răspunde rapid problemelor sociale și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.”

8. Reintegrarea salariatului în funcția deținută anterior concedierii dispuse în mod nelegal sau netemeinic

UJ Premium | Ruxandra Romaniuc | 31 martie 2026
Publicat în : DRD și Dreptul muncii |

Apreciem că, de lege ferenda, este oportună reglementarea la nivel generic a procedurii de urmat pentru reintegrarea salariatului sau cel puțin introducerea în lege a obligației angajatorului de a stabili în cuprinsul regulamentului intern a unei proceduri aplicabile în situațiile discutate anterior.

9. Natura instituției Avocatului Poporului

UJ Premium | Maria Florentina Petrișor | 18 martie 2026
Publicat în : DRD |

Prin urmare, prin compararea celor două definiții și a trăsăturilor instituției, singura caracteristică care îi lipsește Avocatului Poporului pentru a fi o autoritate administrativă autonomă „completă” ar fi chiar trăsătura regularizării. În activitatea lui, acest tip de sistem Ombudsman emite referate și recomandări a căror respectare nu este impusă sub o condiție imperativă destinatarilor, autoritățile putând ignora în mod vădit înscrisurile întocmite de către Avocatul Poporului. Chiar dacă argumentul că acesta aparține unei puteri neutre a cărei intervenție nu este activă, ci reactivă, este imposibil să nu apară întrebarea dacă această activitate indirectă a lui este suficient de eficientă pentru a asigura echilibrul social. În prezent, rolul său, neavând calitatea unui agent de control, se limitează la sesizarea autorităților.

10. Soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate direct în fața Curții Constituționale a României – aplicare echitabilă a dreptului sau încălcare a Constituției?

UJ Premium | Teodor-Radu Iancu | 16 martie 2026
Publicat în : DRD și Drept Administrativ şi Constituţional |

În jurisprudența de până la acest moment, Curtea nu a acționat conform sub-scenariului propus la pct. (iii), respectiv nu a pronunțat în mod direct, prin dispozitiv, soluții de declarare a neconstituționalității unui text de lege în exercitarea unei atribuții prevăzute de prevederile art. 146 lit. e) – l) din Constituția României.

11. Valabilitatea certificatului de urbanism ca sursă de inechitate

UJ Premium | Dorin Fitchevici | 12 martie 2026
Publicat în : DRD |

Dacă suspendarea administrativă a valabilității certificatului de urbanism are un pronunțat caracter preventiv, împiedicând stingerea valabilității acestuia, instituția răspunderii administrativ-patrimoniale devine incidentă, de principiu, atunci când faptul extinctiv a survenit, punându-l pe particular în imposibilitatea de a face uz de certificat în scopul adoptării documentației de urbanism.

12. Administrația publică digitală în viziunea europeană. Implementarea Directivei (UE) 2019/1024 a Parlamentului European privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public

UJ Premium | Răzvan-Alexandru Barta | 09 martie 2026
Publicat în : DRD |

România ar trebui să dezvolte mecanisme de stimulare pozitivă pentru administrațiile care excelează în deschiderea datelor: barometre publice de performanță, granturi pentru inovație digitală, competiții naționale pentru reutilizarea de succes a datelor în interes civic sau economic. Franța și Finlanda oferă exemple elocvente privind colaborarea dintre stat și ecosistemele civic-tech.

13. Standardul și calitatea serviciului public și ale activității funcționarului public

UJ Premium | Liliana Cătălina Alexe | 04 martie 2026
Publicat în : DRD și Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Civil şi Procesual Civil |

Păstrând caracterul interogativ, ar fi această distincție un etalon (nestabilit de legiuitor) pentru aprecierea conduitei celei mai diligente și prudente, luând în considerare ansamblul de împrejurări, elemente, circumstanțele obiective legate de sfera serviciului public în câmpul de acțiune în care se acționează, demn de a fi luat în considerare, care pot caracteriza și influența în concret fapta ilicită săvârșită?