1. Responsabilitatea internațională și crima de agresiune

UJ Premium | Titus Corlățean | 30 septembrie 2026
Publicat în : Revista Universul Juridic |

Subiectul „crimei de agresiune” în Dreptul Internațional Public și în relațiile internaționale contemporane, corelat cu cadrul de ansamblu al răspunderii internaționale pentru faptele ilicite comise, reprezintă o temă de actualitate critică, datorită provocărilor de securitate internațională majore generate în primul rând de cele două episoade ale agresiunii comise de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

2. Raportul infracţiunii cu răspunderea contravenţională

UJ Premium | Mihai Ștefan Ghica | 30 septembrie 2026
Publicat în : |

Prezentul articol analizează raportul dintre infracțiune și răspunderea contravențională din dreptul român. Astfel, autorul subliniază regula generală a subsidiarității contravenției față de infracțiune și principiul ne bis in idem.

3. O nouă paradigmă privind dreptul de vot în era digital. Fundamente doctrinare, juridice și instituționale

UJ Premium | Daniel Andrei Gheorghe | 30 septembrie 2026
Publicat în : Revista Universul Juridic |

Votul reprezintă una dintre principalele forme prin care voința cetățenilor este transpusă în legitimitate politică. Dincolo de funcția sa procedurală, acesta constituie un mecanism fundamental al raportului dintre individ și autoritatea publică, întrucât...

4. Noua autoritate europeană în materia spălării banilor. De la propunerea din 2021 la autoritatea operaţională

UJ Premium | Elena Hach | 29 septembrie 2026
Publicat în : Ştiri juridice |

În iunie 2022, când am prezentat pentru prima dată tema de faţă, Autoritatea europeană pentru combaterea spălării banilor exista doar sub forma unei propuneri de regulament, aflată în primele etape ale procedurii legislative ordinare. Întrebările care se puneau atunci erau, în bună măsură, întrebări de arhitectură: unde va avea sediul, câte entităţi va supraveghea direct, cum se va raporta la Autoritatea Bancară Europeană, ce va însemna pentru unităţile naţionale de informaţii financiare.

5. Traficul de ființe umane și traficul de migranți (organizarea migrației ilegale)

UJ Premium | Andreea Corsei | 29 septembrie 2026
Publicat în : |

Prezentul articol analizează deosebirile juridice și doctrinare dintre traficul de ființe umane și organizarea migrației ilegale. Astfel, autoarea subliniază că ele se diferențiază clar prin obiectul juridic, latura obiectivă și cea subiectivă.

6. Dreptul condamnatului la învățământ – un drept absolut sau relativ?

UJ Premium | Adriana Iuliana Stancu | 29 septembrie 2026
Publicat în : Ştiri juridice |

Prezentul articol analizează natura juridică a dreptului la educație al persoanelor private de libertate. Astfel. autoarea arată că dreptul nu este absolut, iar exercitarea sa este condiționată de resursele logistice ale penitenciarului.

7. Quantum AI. Adevărata provocare pentru profesia de avocat

UJ Premium | Marian Șenchiu | 28 septembrie 2026
Publicat în : Revista Avocatul |

Prezentul articol analizează impactul tehnologiilor emergente asupra profesiei de avocat, subliniind riscurile automatizării și necesitatea unei reglementări etice riguroase pentru protejarea dreptului la apărare.

8. Adaptarea contractelor publice sau despre riscurile unei libertăţi înşelătoare

UJ Premium | Simona Gherghina | 25 septembrie 2026
Publicat în : RRDP |

Această opţiune a continuităţii contractului devine foarte evidentă în ipoteza în care situaţia care a perturbat derularea contractului, respectiv neexecutarea obligaţiilor de către operatorul economic, presupune şi existenţa a cel puţin unei cauze justificate de neexecutare sau în care obligaţiile neexecutate nu sunt semnificative, astfel încât să poată justifica rezilierea sau rezoluţiunea contractului.

9. Tăcerea angajatorului în raportul de muncă. Semnificaţii și consecinţe reţinute în jurisprudenţă

UJ Premium | Răzvan Anghel | 25 septembrie 2026
Publicat în : ICJ |

Ca principiu, în jurisprudență s-a arătat că, dacă salariatul este sistematic ignorat de către angajator, este evident că se creează o stare inițială de disconfort, urmată de un sentiment de inutilitate și de stigmatizare în cadrul colectivului de salariați iar angajatorul urmărește crearea unei presiuni indirecte, dar puternice și constante, pentru ca salariata reclamantă să renunțe la locul de muncă, o astfel de conduită fiind incompatibilă cu o relație de muncă bazată pe respect reciproc și pe bună-credință, fiind aptă să afecteze demnitatea salariatului în muncă. S-a mai arătat că ignorarea, izolarea salariatului, chiar și în contextul în care nu îi sunt afectate drepturile salariale, conduc către apariția unor inerente sentimente de frustrare, de accentuată tristețe și îngrijorare[

10. Autoritatea de lucru judecat asupra considerentelor hotărârii judecătorești în procesul civil. Rigorile unei noi paradigme normative

UJ Premium | Lucian Pop | 25 septembrie 2026
Publicat în : |

Spre deosebire de ipoteza anterior prezentată, în care creditorul invocă o obligație neprevăzută în dispozitiv, dar care decurge din considerente, într-o nouă ipoteză creditorul nu solicită direct executarea unei obligații neprevăzute în titlu, ci doar executarea pretenției menționate în dispozitivul hotărârii, însă debitorul are obligația de executa mai întâi o altă obligație (interconectată cu obligația prevăzută expres în dispozitiv) pentru a face posibilă executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.

11. Executorialitatea hotărârii date în contestația la executare – delimitări și clarificări conceptuale

UJ Premium | Evelina Oprina | 24 septembrie 2026
Publicat în : RRES |

Pornind în analiza de față de la efectele soluționării contestației la executare reglementate de art. 720 C. pr. civ., se observă că, în cazul admiterii contestației la executare, instanța va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseși, va anula ori lămuri titlul executoriu. Nu ne vom referi aici ‒ neavând relevanță în analiză ‒ la ipotezele particulare în care se poate crea un veritabil titlu executoriu prin hotărârea dată în contestația la executare, în materii precum: împărțeala bunurilor comune, obligarea executorului la plata unei amenzi judiciare sau la plata de despăgubiri pentru paguba cauzată, obligarea contestatorului la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării sau la plata unei amenzi judiciare

12. De la principiul egalităţii salariale la aplicarea sa concretă în dreptul român şi dreptul Uniunii Europene: o perspectivă juridică

UJ Premium | Luiza Lungu | 24 septembrie 2026
Publicat în : |

Instituţional, Inspecţia Muncii, CNCD şi alte autorităţi au resurse şi mandate insuficiente pentru un regim modern de transparenţă salarială: lipsesc metodologii comune, protocoale de schimb de date şi inspecţii coordonate; sancţiunile sunt reduse sau dificil de calibrat; procedurile judiciare sunt îndelungate. În absenţa ghidurilor şi a formării pentru inspectori, judecători şi specialişti în resurse umane, aplicarea rămâne inegală.

13. Ocrotirea persoanei fizice prin curatelă între echitate și eficiență

UJ Premium | Lorena Alexandra Avram | 23 septembrie 2026
Publicat în : DRD |

Noul context normativ, inspirat din dreptul civil francez și din cel quebechian, a urmărit reglementarea unor instrumente juridice de sprijin și ocrotire pentru aceste categorii de persoane, care să asigure respectarea demnității, a drepturilor și libertăților, dar și a voinței, nevoilor și preferințelor acestora, precum și protejarea autonomiei lor, realizând alinierea legislației noastre de drept civil la exigențele impuse de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006

14. Estimarea duratei cercetării procesului – un remediu eficient?

UJ Premium | Raul Covaciu | 23 septembrie 2026
Publicat în : DRD |

Suntem de acord cu implementarea remediilor menite să asigure respectarea tuturor garanțiilor consacrate de art. 6 C. pr. civ. referitor la dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil, însă apreciem că este oportună menținerea exclusiv a acelor măsuri care demonstrează un impact pozitiv și concret asupra sistemului judiciar.

15. Conflict între o marcă și un semn utilizat în activitatea comercială. Criterii de analiză a riscului de confuzie. Identificarea limitelor de protecție a mărcii. Necesitatea analizării caracterului distinctiv al elementelor verbale care intră în compunerea mărcii. Determinarea impresiei de ansamblu

UJ Premium | Adina-Lorena Codeia | 23 septembrie 2026
Publicat în : RRDPI |

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a III-a civilă, reclamantul A. a formulat acțiune în contrafacere în contradictoriu cu pârâții B. și C. S.R.L. prin care a solicitat, în temeiul art. 6, 36, 47 și 90 din Legea nr. 84/1998, să se constate încălcarea drepturilor reclamantului de folosire exclusivă a mărcii „Cafeneaua parcului established 2008” nr. 162581, să se dispună interzicerea folosirii semnului „Cafeneaua parcului" și obligarea pârâților B. și C. S.R.L. la încetarea imediată a oricărui act de folosire neau­torizată în activitatea comercială a mărcii „Cafeneaua parcului" și a oricărei alte denumiri similare capabile să creeze un risc de confuzie cu marca recla­man­tului.

16. Termenele reglementate de Codul civil în materia promisiunilor de vânzare

UJ Premium | Mircea Vasile | 23 septembrie 2026
Publicat în : RRDP |

În primul rând, considerăm că dreptul beneficiarului promisiunii, care fundamen­tează acţiunea în anulare prevăzută la art. 629 alin. (2) C. civ., este accesoriu[102] faţă de dreptul corelativ obligaţiei promitentului de a încheia contractul promis.

17. Interes public vs. interes economic în contractele administrative

UJ Premium | Ovidiu Podaru | 22 septembrie 2026
Publicat în : RRDP |

Într‑o opinie bine argumentată[20], s‑a susţinut, în esenţă, că o asemenea interpretare ar fi contrară prevederilor art. 126 alin. (6) teza I din Constituţie, potrivit cărora „Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar”.

18. De la pasivitatea statului la obligația de protecție efectivă: dinamica jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului privind violența împotriva femeilor

UJ Premium | Alina Mirabela Gentimir | 22 septembrie 2026
Publicat în : Revista Universul Juridic |

Violența împotriva femeilor constituie una dintre formele cele mai grave de încălcare a drepturilor fundamentale, afectând simultan integritatea fizică și psihică, demnitatea, libertatea, viața privată și familială, iar în cazurile extreme chiar...

19. Poate fi justificată urgenţa în conservarea stării lucrărilor de execuţie la o unitate hotelieră pe calea procedurii asigurării probelor?*

UJ Premium | Liviu Viorel | 22 septembrie 2026
Publicat în : RRDC |

Decalajul dintre darea în folosinţă a imobilului la care s‑au efectuat necorespunzător lucrările de execuţie şi momentul formulării cererii de asigurare de dovezi nu ar trebui să afecteze urgenţa specifică cererii de asigurare a dovezilor pentru că este un moment eminamente subiectiv, speculativ şi irelevant în economia unei cereri de asigurare a probelor.

20. O profesie puternică nu se naşte din unanimitate despre independenţă, consens şi provocarea de a rămâne împreună

UJ Premium | Julia Zorkoczy | 21 septembrie 2026
Publicat în : |

Prezentul articol analizează diversitatea și independența de gândire ale avocaților. Astfel, autoarea îndeamnă la menținerea unui dialog continuu bazat pe valorile comune ale avocaturii.

• <<
• <
• 1 (current)
• 2
• 3
• >
• >>