Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului
Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 103 <


Filtre


Categorii

Caută text în rezultate

Autori
  • Șerban Mircioiu (2)
  • Lacrima Bianca Luntraru (3)
  • Robert-Adrian Deliu (3)
  • Ștefan-Robert Ștefan (2)
  • Arina Dragodan (2)
  • Cristian Tănasă (1)
  • Raluca Panduru (1)
  • Ioan Gârbuleț (9)
  • Lacrima Rodica Boilă (1)
  • Silviu-Dorin Şchiopu (1)
  • Augustin Fuerea (1)
  • George Măgureanu (1)
  • Eduard Peticaru (4)
  • Ioan Leș (1)
  • Verginel Lozneanu (2)
  • Andra-Roxana Trandafir (2)
  • Teodor Bodoașcă (1)
  • Radu-Mihai Necula (1)
  • Iulia-Alexandra Iftimie (1)
  • Evelina Oprina, Vasile Bozeșan (1)
  • Aurelia Gidro (1)
  • Adrian Stoica (2)
  • Stanislav Copețchi (1)
  • Radu Olteanu (1)
  • Mădălina Voican (1)
An
  • 2014 (6)
  • 2015 (10)
  • 2016 (2)
  • 2017 (7)
  • 2018 (1)
  • 2019 (13)
  • 2020 (13)
  • 2021 (3)
  • 2022 (10)
  • 2023 (4)
  • 2024 (3)
  • 2025 (22)
  • 2026 (9)
Luna
  • Ianuarie (8)
  • Februarie (15)
  • Martie (13)
  • Aprilie (4)
  • Mai (3)
  • Iunie (9)
  • Iulie (8)
  • August (8)
  • Septembrie (7)
  • Octombrie (3)
  • Noiembrie (17)
  • Decembrie (8)
Categorii
  • Ştiri juridice (5)
  • Drept Financiar, Fiscal şi Bancar (4)
  • Drept Penal şi Procesual Penal (3)
  • Revista Universul Juridic (2)
  • Jurisprudență CEDO (1)
  • Drept Civil şi Procesual Civil (34)
  • RRDJ (4)
  • Drept Internaţional (8)
  • GDPR (1)
  • Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă (2)
  • UJ - COVID-19 (1)
  • RRES (21)
  • Drept Financiar (3)
  • Executare silită (103)
  • Senior-editori (5)
  • Termene (1)
  • UNPIR (1)
  • Executori Judecătorești (4)

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1. Relaţia dintre caracterul intuitu personae al contractului individual de muncă şi subordonarea salariatului faţă de angajator

UJ Premium | | 09 iulie 2026
Publicat în : Executare silită |

Neîndeplinirea de către salariat a obiectivelor de performanţă individuală – în cadrul determinat unilateral de către angajator – nu poate conduce la angajarea răspunderii (nici disciplinare, nici patrimoniale), ci – corelat cu beneficiul preconizat ca rezultat al îndeplinirii conforme şi la timp a obiectivelor respectiv – la o diminuare (chiar eliminare) a veniturilor salariale suplimentare de care ar fi beneficiat salariatul dacă şi‑ar fi îndeplinit obiectivele.

2. Indemnizarea prejudiciului cauzat prin efectul încuviințării măsurii pentru care a fost constituită cauțiunea în materia executării silite

UJ Premium | și și | 19 iunie 2026
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită și RRDJ |

Prezentul articol analizează mecanismul cauțiunii în materia executării silite. Astfel, sunt examinate condițiile restituirii cauțiunii și posibilitatea valorificării acesteia pentru repararea prejudiciilor cauzate.

3. Dispoziţii cu caracter de principiu în reglementarea Directivei (UE) 2024/1760 privind diligenţa necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor, cu specială privire asupra răspunderii civile delictuale a societăţilor

UJ Premium | | 05 mai 2026
Publicat în : Executare silită |

În spiritul valorilor fundamentale care au determinat înfiinţarea sa (respectarea demni­tăţii umane, a libertăţii şi democraţiei, a egalităţii, a statului de drept şi a drepturilor omului), Uniunea Europeană şi‑a propus ca, prin politicile adoptate, să contribuie la „promovarea dezvoltării economice, sociale şi de mediu durabile”[1]. În acest demers, este de necontestat faptul că dezvoltarea economică sustenabilă presupune creşterea gradului de responsabilizare a întreprinderilor în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător şi a drepturilor omului prin adoptarea unei conduite corespunzătoare în afaceri, atât în interesul companiilor, cât şi al consumatorilor. În acelaşi timp, la nivel internaţional a apărut şi s‑a dezvoltat conceptul de „diligenţă în materie de drepturi ale omului” şi s‑au creat standarde internaţionale referitoare la principiile directoare aplicabile în domeniul afacerilor şi al drepturilor omului care au extins aplicarea noţiunii de „diligenţă necesară” (due diligence) la subiecte legate de mediu şi guvernare (a se vedea, de pildă, Principiile directoare ale Organizaţiei Naţiunilor Unite privind afacerile şi drepturile omului[2], Ghidurile Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru întreprinderi multinaţionale privind conduita responsabilă în afaceri[3], recomandările Declaraţiei tripartite de principii privind întreprinderile multinaţionale şi politica socială a Organizaţiei Internaţionale a Muncii[4]).

4. Câteva gânduri răzlețe despre etica executării silite în epoca digitală

UJ Premium | | 08 aprilie 2026
Publicat în : AI și Executare silită |

Pe măsură ce inteligența artificială remodelează multe industrii, domeniul juridic se confruntă cu propriile răscruci de drumuri. În ultimii ani, un număr tot mai mare de profesioniști din domeniul juridic au adoptat instrumente de inteligență artificială pentru a spori eficiența și a reduce costurile. Experții juridici intenționează să integreze inteligența artificială în operațiunile lor zilnice și sunt de acord că utilizarea eficientă a inteligenței artificiale va spori în următorii ani întrucât cel mai interesant fenomen al acestui început de secol este prezența Inteligențelor Artificiale peste tot, în sistemul judiciar, inclusiv în executarea silită a hotărârilor judecătorești. Și pentru o percepție corectă privind rolul executorului judecătoresc în societate este nevoie de un efort susținut și de lungă durată al acestora, al sistemului judiciar în ansamblul său. În atare situație menținerea integrității etice în activitatea executorului judecătoresc are un rol major.

5. Executarea hotărârilor judecătorești referitoare la minori. Cerere de suspendare facultativă a judecății unei cauze având ca obiect obligarea minorului la consiliere psihologică, până la soluționarea contestației la executare formulate în dosarul execuțional din care a derivat procedura reglementată de art. 913 C. proc. civ. Lipsa îndeplinirii condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

UJ Premium | | 17 martie 2026
Publicat în : Executare silită |

Prin încheierea de ședință din data de 25.07.2025, Judecătoria Sectorului 3 București, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a suspendat judecata cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. xxxx/301/2025 al Judecătoriei Sectorului 3 București, având ca obiect contestație la executare.

6. Noile standarde privind responsabilitatea corporatistă – Directiva (UE) 2024/1760 a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2024

UJ Premium | | 03 martie 2026
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

Directiva 1760/2024 privind diligenţa necesară în materie de durabilitate a întreprin­derilor şi de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 şi a Regulamentului (UE) 2023/2859[1] a fost adoptată la data de 13.06.2024 ca un instrument de reglementare a pieţei interne a Uniunii Europene[2], iar, pe cale de consecinţă, scopul său principal vizează consolidarea acesteia şi încurajarea concurenţei comerciale[3]. Comportamentul întreprinderilor din toate sectoarele economiei este apreciat de către legiuitorul european ca fiind esenţial pentru succesul obiectivelor de sustenabilitate ale Uniunii, astfel încât este transferat sub auspiciile regimului de ordine publică.

7. Execuția hotărârilor judecătorești prin mijloace indirecte și neconvenționale: între necesitate juridică și echilibru constituțional

UJ Premium | | 24 februarie 2026
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

În contextul unei presiuni tot mai accentuate asupra sistemelor judiciare de a asigura eficiența executării hotărârilor judecătorești, această cercetare investighează utilizarea mijloacelor indirecte și neconvenționale de executare ca alternative la procedurile clasice, analizând impactul acestora asupra ordinii de drept și asupra echilibrului constituțional. Scopul principal al studiului este de a evalua măsura în care aceste forme de executare răspund exigențelor unei necesități juridice reale – asigurarea eficacității actului de justiție – fără a compromite drepturile fundamentale ale părților implicate sau principiile separației puterilor în stat. Obiectivul cercetării este de a identifica și analiza principalele instrumente indirecte (precum presiunea economică, sancțiunile reputaționale, mecanismele administrative coercitive) și tehnicile neconvenționale (de exemplu, executarea prin intermediul rețelelor digitale sau al parteneriatelor instituționale intersectoriale), urmărind compatibilitatea acestora cu garanțiile constituționale și cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Cercetarea propune o reevaluare critică a rolului judecătorului de executare în arhitectura statului de drept, între imperativele eficienței și limitările impuse de principiul proporționalității.

8. Analiza naturii juridice a actului de adjudecare emis în urma vânzării la licitație publică a imobilului în cadrul procedurii executării silite

UJ Premium | | 03 februarie 2026
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

Actul de adjudecare emis în urma vânzării la licitație publică a imobilului în cadrul procedurii executării silite reprezintă un act juridic civil cu semnificații deosebite. Prin intermediul acestuia se marchează finalizarea executării silite imobiliare, respectiv, se realizează transferul dreptului de proprietate în beneficiul adjudecatarului. Dată fiind importanța aparte a actului de adjudecare, acesta cade sub auspiciile unui regim juridic special, cu reglementări expres statornicite de către legiuitor. Pe fondul modificărilor legislative incidente însă, în doctrină, dar mai ales în jurisprudență, s au conturat o serie de dezbateri vis à vis de natura juridică a actului de adjudecare în sensul că acesta ar avea strict natura unui act translativ de proprietate cu putere executorie sau o dublă natură – act juridic civil translativ de proprietate și act de executare. Interesul practic este unul major în condițiile în care, în măsura recunoașterii caracterului de act de executare al acestuia, se deschide calea contestației la executare în temeiul dispozițiilor art. 712 și urm. C. pr. civ., în caz contrar debitorul sau persoana interesată având la dispoziție doar calea acțiunii de drept comun în anulare. În studiul de față ne propunem să surprindem principalele orientări manifestate în domeniu, respectiv, să analizăm tendința actuală de înțelegere și aprofundare a prevederilor art. 854 C. pr. civ.

9. Incidente procesuale care afectează continuitatea procedurii de executare

UJ Premium | | 14 ianuarie 2026
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

Procedura de executare silită reprezintă una dintre fazele obligatorii ale procesului civil, care contribuie în mod esențial la apărarea drepturilor și libertăților legitime ale omului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în mod constant a apreciat că Convenția apără drepturi practice și efective, dar nu teoretice și iluzorii, astfel încât executarea hotărârilor judecătorești, inclusiv cea silită este vitală atât prin prisma activității de apărare a drepturilor individuale cât și prin prisma respectării Convenției Europene a Drepturilor Omului. Executarea silită urmează a fi realizată într un termen rezonabil calculat în baza acelorași principii ca și procesele judiciare, or un drept întârziat este un drept refuzat. Astfel executorii judecătorești, precum și participanții la procedura de executare trebuie să și adapteze acțiunile pentru a respecta exigențele de celeritate înaintate față de executarea hotărârilor judecătorești definitive. Uneori însă pot surveni anumite circumstanțe prevăzute de lege care să determina imposibilitatea continuării procedurii de executare. Codul de executare reglementează o serie de temeiuri de suspendare a procedurii de executare. Prezentul studiu urmărește scopul de a examina și clarifica situațiile care justifică suspendarea procedurii de executare, astfel încât acestea să nu fie solicitate și/sau aplicate abuziv de către cei implicați în dauna celerității și a drepturilor creditorilor.

10. Executarea silită specială în contenciosul administrativ. Evoluție și aplicații practice

UJ Premium | | 31 decembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

Executarea silită în contencios administrativ este una atipică, nu se supune dispozițiilor Codului de procedură civilă atunci când hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de contencios administrativ dispune în sarcina unei autorități publice obligații pe care numai aceasta le poate aduce la îndeplinire. Studiul urmărește evoluția art. 24 din Legea nr. 554/2004, care demonstrează intenția legiuitorului de a reglementa special în această materie modalitatea în care se poate executa silit o obligație intuitu personae dispusă în sarcina unei autorități. În aplicarea textului, la rândul său jurisprudența relevă o serie de particularități determinate de specificul raporturilor juridice administrative și de condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se putea deschide o procedură de executare silită în această materie.

11. Punerea în executare a sechestrului judiciar

UJ Premium | | 22 decembrie 2025
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

Punerea în practică a sechestrului judiciar se va face de către executorul judecătoresc. Astfel, el va fi sesizat de partea interesată, respectiv de cea care a obținut o soluție favorabilă din partea instanței de judecată, de regulă aceasta fiind reclamantul, fiind competent orice executor judecătoresc care este învestit de partea interesată în condițiile legii. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale care reglementează sechestrul judiciar rezultă că nu este necesară încuviințarea instanței, executorul judecătoresc putând pune în executare această măsură fără vreo altă încuviințare și totodată nu este obligat să înștiințeze în prealabil debitorul, deoarece încheierea instanței prin care se solicită înființarea unui sechestru asigurător este executorie. De asemenea, executorul judecătoresc poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul, reședința sau sediul unei persoane, precum și în orice alte locuri, fără a avea nevoie de autorizarea instanței de judecată în acest sens, însă este nevoie de consimțământul persoanei care are bunul în posesie. În cazul în care persoana respectivă refuză accesul executorului judecătoresc la bunuri executorul judecătoresc este obligat să apeleze la forța publică Executorul judecătoresc are dreptul de a solicita aplicarea unei amenzi judiciare debitorului pentru neîndeplinirea unor obligații stabilite în sarcina sa, președintele instanței de executare fiind cel care apreciază dacă cererea este întemeiată sau nu. Nerespectarea de către executorul judecătoresc a dispozițiilor legale privind punerea în executare a sechestrului judiciar poate atrage o serie de consecințe juridice, în funcție de natura și gravitatea normelor încălcate. Astfel, poate atrage anularea actelor de executare, dar în același timp poate atrage răspunderea disciplinară, civilă și penală a executorului judecătoresc.

12. Aspecte teoretice privind cesiunea de creanţă, mijloc de transmitere a obligaţiilor, în lumina reglementărilor codului civil

UJ Premium | | 11 decembrie 2025
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

În Codul civil, Titlul VII din Cartea a V a „Despre obligații” a fost consacrat „Stingerii obligațiilor”, iar articolul 1.615 enumeră modalitățile de stingere a obligațiilor : prin plată, compensație, confuziune, remitere de datorie, imposibilitate fortuită de executare, precum și prin alte moduri expres prevăzute de lege. În acest studiu ne propunem să analizăm condițiile plății considerată ca fiind cel mai important mijloc de stingere voluntară a obligațiilor care semnifică momentul la care încetează raportul juridic obligațional, debitorul fiind exonerat de obligații, numai în măsura în care a efectuat în mod corect plata. Dispozițiile art. 1.516 C. civ. au instituit un principiu fundamental privind drepturile creditorului în raporturile civile obligaționale: „Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației”. Debitorul trebuie să își respecte obligația asumată conform criteriilor cantitative și calitative, precum și la scadența stabilită. Orice abatere de la aceste reguli este de natură să antreneze răspunderea contractuală a debitorului, în condițiile art. 1.350 C. civ. În esență, dreptul creditorului este de a obține de la debitor prestația integrală, în natură, cu respectarea standardelor de calitate, cu respectarea termenului stabilit. Prestația debitorului trebuie executată primordial în natură, acesta fiind scopul urmărit de creditor la încheierea contractului. În acest sens, art. 1.527 C. civ. dispune: „Creditorul poate cere întotdeauna ca debitorul să fie constrâns să execute obligația în natură, cu excepția cazului în care o asemenea executare este imposibilă”. În mod excepțional, doar atunci când executarea în natură nu este posibilă, se poate trece la executarea prin echivalent, dar numai dacă creditorul acceptă, deoarece acesta poate refuza o asemenea executare care nu mai corespunde intereselor sale. Executarea trebuie să fie realizată la termenul stabilit, pentru că o întârziere ar putea conduce, în raport de interesele creditorului, la rezoluțiunea contractului, În cazul în care debitorul nu respectă aceste reguli și nu execută obligația, creditorul poate alege între a cere executarea silită a obligației, rezoluțiunea sau rezilierea contractului, refuzul ori reducerea propriei prestații corelative, precum și orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său, inclusiv are dreptul de a pretinde daune interese compensatorii și moratorii.

13. Particularități privind executarea silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice, conform Ordonanței Guvernului nr. 22/2002

UJ Premium | și | 05 decembrie 2025
Publicat în : Executare silită |

Prezentul studiu își propune să evidențieze particularitățile privind executarea silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice, conform Ordonanței Guvernului nr. 22/2002. Acestea vor fi prezentate avându se în vedere istoricul O.G.nr. 22/2002, precum și evoluția practicii judiciare în domeniu. Totodată examenul legislației amintite va prezenta doctrina juridică relevantă în materie, precum și compatibilitatea legislației naționale cu legea fundamentală și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

14. Noile abateri disciplinare ale executorilor judecătoreşti

UJ Premium | | 02 decembrie 2025
Publicat în : Executare silită și RRES |

Prezentul articol analizează modificările recente aduse Legii nr. 188/2000, evidențiind creșterea substanțială a numărului de abateri disciplinare aplicabile executorilor judecătorești. Totodată, autorul explică modul în care noile abateri urmăresc să prevină concurența neloială, prin sancționarea strictă a încălcării obligațiilor profesionale, administrative și etice.

15. Proceduri de executare silită atipice și implicațiile în dreptul penal

UJ Premium | și | 27 noiembrie 2025
Publicat în : Executare silită și Drept procesual civil |

Articolul evocă implicațiile generate de interacțiunea dreptului civil și dreptului procesual civil în materie de executare silită cu dreptul penal, cu referire expresă la procedurile de executare silită atipică. Sunt relevate practici atipice ce pot depăși limitele legalității și pot pătrunde în sfera ilicitului penal. Analiza interferențelor dreptului civil cu dreptul penal în materia executării silite atipice explorează principalele infracțiuni ce pot decurge din astfel de proceduri, cu succinte referiri la jurisprudența națională și internațională.

16. Examen al practicii judiciare cu privire la hotărârile de condamnare definitive ale executorilor judecătoreşti excluşi din profesie de la intrarea în vigoare a Legii nr. 188/2000 până în prezent

UJ Premium | și | 26 noiembrie 2025
Publicat în : Executare silită și RRES |

Prezentul articol analizează hotărârile definitive prin care executorii judecătorești au fost condamnați penal și excluși din profesie, evidențiind principalele infracțiuni întâlnite. Astfel, se observă faptul că, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 188/2000, 22 de executori au fost îndepărtați din profesie, subliniind importanța respectării rigorilor legale.

17. Considerații cu privire la semnificația juridică a termenului „copil” în legislația română și internațională*

UJ Premium | și | 20 noiembrie 2025
Publicat în : Senior-editori și Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

Reluăm o temă care a mai făcut obiectul analizelor noastre anterioare – semnificația juridică a termenului „copil”. De această dată, analiza este extinsă la înțelesul termenului prevăzut de art. 1 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și semnalarea existenței unei deosebiri importante față de reglementările din România. De asemenea, aducem în discuție anumite aspecte inedite în legătură cu semnificația termenului „copil” în reglementarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, pe de o parte, și actualul Cod civil pe de altă parte.

18. Rolul şi misiunea executorului judecătoresc în faza de executare

UJ Premium | | 18 noiembrie 2025
Publicat în : Executare silită și RRES |

Pentru a identifica rolul şi misiunea executorului judecătoresc în procesul civil şi îndeosebi în faza de executare silită, este necesară o privire separată a profesiei de executor judecătoresc, pe de o parte, şi a procedurilor de executare silită, pe de altă parte...

19. Punerea în executare a sechestrului asigurător în procesul civil

UJ Premium | | 08 octombrie 2025
Publicat în : Senior-editori și Executare silită și Revista Universul Juridic și Drept procesual civil |

Potrivit art. 952 C. pr. civ., „sechestrul asigurător constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau/şi imobile urmăribile ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terț în scopul valorificării lor în momentul în care creditorul unei sume de bani va obține un titlu executoriu”.

20. Punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii referitoare la minori. Importanţa raportului psihologului în procedura executării silite

UJ Premium | | 08 septembrie 2025
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită și Drept civil și Drept procesual civil |

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în materia reglementată de art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului, respectiv a dreptului la respectarea vieţii private şi de familie, s‑a arătat că statele au obligaţia de a lua toate măsurile de natură a asigura reunirea unui părinte cu copilul său (cauza Olsson împotriva Suediei din 24.03.1998, seria A nr. 130; cauza Hokkanen împotriva Finlandei din 23.09.1994, seria A nr. 299‑A; cauza Amanalachioai împotriva României nr. 4023/04)...



logo Blog