1. Prejudiciu moral rezultat din poluare – un studiu de caz privind aplicarea principiului „poluatorul plătește”

UJ Premium | Florica Brașoveanu | 30 ianuarie 2026
Publicat în : RRDJ |

Prezentul articol analizează acordarea daunelor morale pentru prejudicii cauzate de poluare, arătând că autorizația de mediu nu înlătură răspunderea poluatorului. Astfel, studiul evidențiază aplicarea principiului „poluatorul plătește” pentru protejarea dreptului la un mediu sănătos.

2. Relaţia dintre infracţiunea de încredinţare a unui vehicul şi uciderea din culpă

UJ Premium | Alin Chifor | 30 ianuarie 2026
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Drept penal și CDP |

Atât în doctrină, cât şi în practica judiciară există numeroase discuţii cu privire la relaţia dintre aceste două infracţiuni, unele purtate chiar pe perioade de zeci de ani. Dezbaterea porneşte de la următorul exemplu apărut în practica judiciară: A încredinţează un vehicul lui B , ştiind că acesta din urmă nu deţine permis de conducere/se află sub influenţa băuturilor alcoolice sau a unor substanţe psihoactive, iar B, conducând vehiculul, produce un accident soldat cu decesul victimei. Evident, miza discuţiei, la nivelul încadrării juridice, o constituie reţinerea (sau nu) a concursului ideal de infracţiuni între infracţiunea de încre¬dinţare a unui vehicul, prevăzută de art. 335 alin. (3) C. pen. , şi uciderea din culpă , prevăzută de art. 192 C. pen., în cazul lui A.

3. Implicațiile majorării salariului minim pe economie din punct de vedere fiscal și al legislației muncii

UJ Premium | Luminița Obaciu | 30 ianuarie 2026
Publicat în : Consultant Fiscal |

Articolul prezintă implicații ale majorării salariului minim din punct de vedere fiscal și al legislației muncii.

4. Consecinţele calificării termenului de reflecţie

UJ Premium | Ioan Ilieș Neamț | 29 ianuarie 2026
Publicat în : RDF |

De stabilirea naturii juridice a termenului de reflecţie depind o serie întreagă de consecinţe, precum efectele pe care le produce nesocotirea termenului sau regimul său juridic... Admiţând că termenul de reflecţie este unul procedural, prima consecinţă care decurge este aceea că termenul în sine nu interferează în mod direct cu normele substanţiale ce reglementează dreptul la divorţ şi, implicit, nici cu dreptul soţilor de a obţine desfacerea căsătoriei, dacă sunt îndeplinite condiţiile substanţiale. Mai precis, în ceea ce priveşte cea din urmă concluzie, termenul de reflecţie nu vizează însuşi dreptul soţilor de a divorţa, dar, pentru că reprezintă o componentă a procedurii de divorţ extrajudiciar, acesta va avea o relevanţă în această procedură, împiedicând finalizarea desfacerii căsătoriei mai înainte de expirarea sa.

5. O necesitate actuală – o lege europeană privind responsabilitatea socială corporativă

UJ Premium | Anca Ileana Dușcă și Ștefan Ciprian Raicea | 29 ianuarie 2026
Publicat în : Dreptul mediului |

Din perspectivă filosofică, conceptul de răspundere în contextul protecţiei mediului implică reflecţia asupra responsabilităţii morale şi a datoriei etice a individului şi a societăţii faţă de mediul înconjurător, văzut nu doar ca simplă resursă, ci ca parte integrantă a unui ecosistem viu şi interconectat. În această viziune, mediul nu reprezintă doar o entitate exte­rioară oamenilor, ci un partener indispensabil al bunăstării umane, necesar pentru susţinerea vieţii şi continuitatea acesteia.

6. Lex sportiva - o introducere

UJ Premium | Cristian Jura | 29 ianuarie 2026
Publicat în : RRDA și Dreptul sportului |

Un articol având o astfel de temă principală de cercetare nu poate începe decât cu încercarea de a da o definiție unui domeniu extrem de vast, un domeniu care a evoluat și se dezvoltă în permanență.

7. Unele considerații referitoare la schimbarea de paradigmă a politicii sub influența inteligenței artificiale

UJ Premium | Ovidiu Predescu | 28 ianuarie 2026
Publicat în : Ştiri juridice |

Într‑o lume în care democrația, în ansamblul său, trece printr-o criză globală, una de tip existențial caracterizată prin mari dificultăți economice, politice, sociale, demografice, climatice și, nu în ultimul rând, de adaptare la noile realități generate de progresul uimitor al tehnologiilor bazate pe inteligența artificială (IA) și nu numai, ce reprezintă tot atâtea probleme majore pentru omenire, existând pericolul permanentizării acesteia și transformării ei, din nefericire, într-o nedorită normalitate, o întrebare ni se pare perfect justificată: în atari condiţii, cum ar putea influența IA politica și, pe cale de consecință, evoluția umanității?

8. Curtea de Justiție a Uniunii Europene și aplicarea principiului „poluatorul plătește” – lecții pentru statele membre

UJ Premium | Florica Brașoveanu | 28 ianuarie 2026
Publicat în : RRDJ |

Prezentul articol analizează modul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene interpretează principiul „poluatorul plătește”, în special în situațiile în care răspunderea pentru poluare este extinsă și asupra proprietarului terenului. Astfel, autoarea arată că statele membre pot adopta măsuri naționale mai stricte, inclusiv sancționarea proprietarului fără o legătură cauzală directă.

9. Drepturile salariale ale angajaților din sistemul național de sănătate publică

UJ Premium | Raluca Anderco și Eliza Andreescu | 28 ianuarie 2026
Publicat în : Dreptul muncii |

Salarizarea personalului din sistemul național de sănătate publică a constituit, în ultimii ani, un domeniu de interes sporit, prin prisma practicii judiciare generate de aplicarea Legii nr. 153/2017. Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a marcat un moment de cotitură în reglementarea remunerației pentru angajații din sănătate, încercând să răspundă unor probleme cronice: subfinanțarea sistemului, discrepanțele între categorii profesionale, lipsa de predictibilitate și transparență. Articolul de față își propune să analizeze dintr-o perspectivă juridică principalele implicații ale Legii nr. 153/2017 asupra drepturilor salariale ale angajaților din sănătatea publică, cu accent pe principiile consacrate, dificultățile de aplicare și jurisprudența relevantă.

10. Garantarea restituirii prestaţiilor (Partea a II-a)

UJ Premium | Sergiu-Ilie Căileanu | 27 ianuarie 2026
Publicat în : |

Prezentul articol continuă analiza privind garantarea restituirii prestațiilor, examinând efectele restituirii în cazul nulității contractului și raporturile dintre părțile implicate. Astfel, autorul evidențiază necesitatea unei reglementări clare care să asigure restabilirea echilibrului patrimonial și protejarea părții de bună-credință în procesul de restituire.

11. Cine conduce, de fapt, instanțele de judecată? Despre confuzia dintre managementul judiciar și managementul administrativ în sistemul instanțelor judecătorești

UJ Premium | Eugen-Marius Peter | 27 ianuarie 2026
Publicat în : Magistrați |

Instanțele judecătorești nu funcționează în vid. Dincolo de actul jurisdicțional propriu-zis, ele presupun o infrastructură instituțională complexă: clădiri, bugete, sisteme informatice, personal auxiliar, reguli de organizare internă, mecanisme de alocare a resurselor și proceduri administrative cotidiene. Cu alte cuvinte, orice instanță este, inevitabil, nu doar o autoritate de înfăptuire a justiției, ci și o organizație publică de dimensiuni variabile, care trebuie gestionată.

12. Schimbarea paradigmei. Cheltuielile de judecată solicitate direct în apel, prin Decizia nr. 34/2024 a instanței supreme, pronunțată ca hotărâre prealabilă

UJ Premium | Claudia Roșu și Sergiu I. Stănilă | 26 ianuarie 2026
Publicat în : Ştiri juridice și Revista Dreptul |

Promovarea unui litigiu presupune efectuarea unor cheltuieli de judecată constând în taxe judiciare de timbru, onorarii ale avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3) C.proc.civ., sume cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderi cauzate de necesitatea prezenței acestora la proces, cheltuieli de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.

13. Perspectivă duală privind responsabilitatea alesului local: granița dintre interesul individual și cel general

UJ Premium | Iuliana Anane | 26 ianuarie 2026
Publicat în : Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept civil și Drept procesual civil și Drept administrativ și Drept constituțional și RDP și Contencios administrativ și fiscal |

Potrivit Legii contenciosului administrativ, prin „exces de putere” se înțelege, exer­citarea dreptului de apreciere, aparţinând autorităţilor administraţiei publice, prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, prevăzute de Constituţie sau de lege. Puterea discreționară reprezintă o abatere de la principiul legali­tății, un alt principiu general aplicabil administrației publice, ce impune autorităților și instituțiilor publice să respecte prevederile legale din materie....

14. Executarea obligaţiei angajatorului de reintegrare în muncă a salariaţilor concediaţi nelegal

UJ Premium | Adelina Duțu | 26 ianuarie 2026
Publicat în : |

Articolul analizează obligația angajatorului de a reintegra în muncă salariații concediați nelegal, conform art. 80 alin. (2) din Codul muncii. Sunt prezentate temeiurile legale, jurisprudența relevantă și condițiile necesare pentru repunerea în situația anterioară concedierii, inclusiv cerința solicitării explicite de către salariat. Lucrarea examinează, de asemenea, modalitățile de punere în executare a hotărârilor judecătorești, rolul organelor de executare silită și căile de contestare în cazul neexecutării obligației. Se abordează și situațiile în care reintegrarea devine imposibilă, cum ar fi desființarea angajatorului, încetarea de drept a contractului individual de muncă sau existența unor incompatibilități legale. Analiza îmbină perspectiva legislativă, jurisprudențială și doctrinară, subliniind importanța respectării dreptului la muncă și a stabilității raporturilor de muncă.

15. Damnum emergens și lucrum cessans – componente ale reparării integrale a prejudiciului patrimonial cauzat creditorului în contextul răspunderii civile pentru fapte ilicite subsumate raporturilor juridice obligaționale bănești

UJ Premium | Ștefan-Robert Ștefan | 23 ianuarie 2026
Publicat în : |

Prezentul articol analizează distincția dintre damnum emergens și lucrum cessans ca elemente ale prejudiciului reparabil. Astfel, autorul subliniază importanța dovedirii caracterului cert, direct și previzibil al prejudiciului pentru acordarea despăgubirilor corespunzătoare.

16. Relaţiile personale ale copilului cu părinţii săi în ipoteza existenţei înstrăinării părinteşti

UJ Premium | Cristiana-Mihaela Crăciunescu | 23 ianuarie 2026
Publicat în : RDF |

Orice copil are dreptul de a se bucura de grija şi atenţia ambilor părinţi, care, la rândul lor, au toate drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire la copilul lor. Părinţii, împreună, trebuie să îşi exercite drepturile părinteşti sau să îşi înde­plinească îndatoririle astfel încât să respecte interesul superior al copilului. Exerciţiul drepturilor părinteşti şi îndeplinirea obligaţiilor aferente presupun, de regulă, implicarea permanentă a ambilor părinţi, tatăl şi mama îndeplinindu‑şi rolurile parentale specifice în vederea creşterii şi educării copilului. Întrucât, în cazul separării părinţilor, copilul va locui în mod obişnuit la unul dintre ei, celălalt va avea dreptul de a‑şi exercita autoritatea părintească în sensul participării sale la luarea deciziilor importante cu privire la copil, dar şi implicarea sa activă în viaţa copilului, care presupune, printre altele, dreptul şi obligaţia de a întreţine relaţii personale cât mai strânse cu acesta.

17. Regimul fiscal și de declarare al sponsorizărilor efectuate de persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit, începând cu data de 1 ianuarie 2024

UJ Premium | Gheorghița Toma | 23 ianuarie 2026
Publicat în : Consultant Fiscal |

Efectuarea unei sponsorizări determină numeroase beneficii la nivelul sponsorului, respectiv poate îmbunătăți imaginea societății, prestigiului și a credibilității, prin asocierea cu activități/domenii considerate compatibile cu obiectivele acesteia, sau poate fi un mod eficient de a face cunoscut numele societății, nefiind nevoie de o alocare suplimentară de resurse umane și timp specific. Un regim fiscal favorabil la determinarea impozitului pe profit poate stimula efectuarea acestor cheltuieli.

18. Obligația de întreținere a copilului minor – perspective actuale în cazul disimulării veniturilor reale ale debitorului întreținerii

UJ Premium | Ioana Nicolae | 22 ianuarie 2026
Publicat în : Dreptul Familiei și Revista Universul Juridic |

Obligația legală de întreținere poate fi definită ca fiind îndatorirea legală de a se asigura mijloacele de trai, existentă între categoriile de persoane deter­minate de lege, în condițiile stabilite de lege. Reglementarea obligației de întreținere se regăsește în art. 513-534 C. civ.

19. Garantarea restituirii prestaţiilor (Partea I)

UJ Premium | Sergiu-Ilie Căileanu | 22 ianuarie 2026
Publicat în : RRDP |

Prezentul articol analizează problema garantării restituirii prestațiilor în cadrul nulității contractului, subliniind lipsa unei reglementări clare în dreptul civil actual. Astfel, autorul propune soluții pentru protejarea părții de bună-credință și evidențiază necesitatea unui mecanism care să asigure restituirea efectivă a prestațiilor în caz de anulare a contractului.

20. Urmărirea silită a criptomonedelor: obstacole, soluții și perspective

UJ Premium | Dumitru Dumitrașcu | 22 ianuarie 2026
Publicat în : |

În contextul digitalizării accelerate a economiei, criptomonedele au devenit o realitate tot mai prezentă și necesită o reglementare mai detaliată. Apariția acestor noi forme de active patrimoniale ridică întrebări esențiale în cadrul procedurii de executare silită, mai ales în ceea ce privește posibilitatea și modalitatea urmăririi silite a criptomonedelor. Prezenta lucrare își propune să investigheze în mod critic regimul juridic al criptomonedelor în cadrul executării silite în Republica Moldova, evidențiind dificultățile normative și practice întâmpinate de executorii judecătorești. De aceea am analizat problematica definirii și calificării juridice a criptomonedelor – între activ virtual sau bun mobil incorporal – cu evidențierea implicațiilor acestei calificări asupra măsurilor de sechestru, valorificare și distribuire a sumelor obținute. În continuare, au fost identificate principalele obstacole care apar în procesul de urmărire silită, cum ar fi: lipsa unui cadru normativ specific, dificultatea localizării și identificării portofelelor virtuale, anonimatul tranzacțiilor, volatilitatea valorii și lipsa unei infrastructuri instituționale pregătite pentru astfel de executări. Lucrarea argumentează că, deși criptomonedele par să sfideze mecanismele tradiționale ale executării silite, ele nu sunt imposibil de urmărit, cu condiția unei reforme legislative și instituționale adecvate.

• <<
• <
• 1 (current)
• 2
• 3
• >
• >>