Înapoi Înapoi Universul Juridic

- ultimele 20 acte accesate
  tot istoricul

Pentru a avea acces la această funcţionalitate trebuie să vă creaţi un cont sau să vă autentificaţi!

Conectează-te

Legislaţie românească
Acte interne
Jurisprudenţă românească
Practică judiciară
Jurisprudenţă fiscală
Legislaţie UE
Jurisprudenţa UE
Universul Juridic
Jurisprudenţă CEDO
- CEDO Internaţională
- CEDO Românească
Calendar fiscal
Societati
- MOFp4
- Cauta firma
Analiză firme
- Rapoarte societăți
- Dosare în instanţă
- BPI
- MOF4
- Monitorizări
Corespondenţă coduri
- Cod civil
- Cod procedură civilă
- Cod penal
- Cod procedură penală
Corespondenţă fiscală
- Cod fiscal
- Cod de procedură fiscală
Corespondenţă regulamente
Corespondenţă cod administrativ – legislație anterioară
Management achiziţii publice
- Anunţuri
- Jurisprudenţă achiziţii publice (Jurisprudenţă CNSC)
- Îndrumar achiziţii publice
- Ghid achiziţii publice
- Jurisprudenţă CNSC
- Corespondenţă achiziţii
- Clarificări achiziţii
Monitorizări reviste
Doctrine
Sinteze economice
Modele tip
Contracte colective
Autorizaţii / Proceduri
Dicţionare
Definiţii şi abrevieri
Coduri clasificări
Monitorizare firme
Insolvenţă
- Srv Monit forme
- Legea insolvenţei

Sfaturi şi Scurtături

`CTRL` + `F` sau `F3`	Căutare rapidă pe textul actului
`CTRL` + `G`	Salt la articolul, din act, dorit
`F1`	Manual de utilizare
`F12`	Descărcare acces la distanţă

Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Nu aveţi drepturi de acces la modul !

Acces restricţionat la

Tine-mă minte

Am uitat parola

Nu ai cont?

Rezolva-ti toate problemele legislative cu Legis.
Dacă nu aveţi cont şi doriţi să testaţi varianta DEMO apăsaţi butonul Vreau Cont.

Vreau cont DEMO

Abonamentul pe care îl deţineţi nu include drepturi de acces la acest modul.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să ne contactaţi la serviciul clienţi 0233-211.020 sau ne puteţi trimite un e-mail folosind formularul de contact, sau puteţi achiziționa un plan de abonament ce conţine şi acest modul.

Pentru a avea acces la modulul solicitat trebuie să vă autentificaţi.

In cazul in care contul dvs. nu are acces la acest modul vă rugăm să ne contactaţi la serviciul clienţi 0233-211.020 sau ne puteţi trimite un e-mail folosind formularul de contact, sau puteţi achiziționa un plan de abonament ce conţine şi acest modul.

Număr articole 6233 <

căutare exactă
în titlu în descriere autor în text

Căutare avansatăFiltre

Caută text în rezultate

Autori

An

2010 (1)
2014 (48)
2015 (301)
2016 (405)
2017 (500)
2018 (479)
2019 (599)
2020 (627)
2021 (593)
2022 (508)
2023 (530)
2024 (503)
2025 (610)
2026 (529)

Luna

Ianuarie (478)
Februarie (512)
Martie (583)
Aprilie (525)
Mai (508)
Iunie (512)
Iulie (552)
August (535)
Septembrie (520)
Octombrie (511)
Noiembrie (511)
Decembrie (486)

Categorii

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1. Interpretarea legii în procesul de aplicare a dreptului: concept, forme, metode și exigențe privind uniformitatea interpretării

UJ Premium | Alexandru Negoiță și Andrei Nastas | 19 octombrie 2026
Publicat în : Revista Universul Juridic |

Normele juridice, pentru a-şi atinge scopul în vederea căruia au fost elaborate, trebuie să fie respectate, executate sau aplicate, adică traduse în viaţă. Însă pentru a putea fi realizate, normele juridice trebuie să fie cunoscute, înţelese de...

2. Studiu de caz: Distrugerea barajului Kakhovka, iunie 2023

UJ Premium | portal3@universuljuridic.ro | 19 octombrie 2026
Publicat în : |

Protecția mediului în timpul conflictelor armate Principalele obligații ce le revin statelor privind protecția mediului în conflictele armate, conform Dreptului Internațional Umanitar, Protocolul adițional I la Convențiile de la Geneva, articolul 35: “1. In any armed conflict, the right of the Parties to the conflict to choose methods or means of warfare is not unlimited.

It is prohibited to employ weapons, projectiles and material and methods of warfare of a nature to cause superfluous injury or unnecessary suffering.

It is prohibited to employ methods or means of warfare which are intended, or may be expected, to cause widespread, long-term and severe damage to the natural environment.”

Ca o consecință directă, atacurile deliberate sau folosirea de metode care produc daune excesive mediului natural, comparativ cu avantajul militar, pot reprezenta crime de război. Tripla condiție impune un grad mare de protecție, iar nerespectarea acestor dispoziții aduce la o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar. Articolul 56 alin.(1) și alin.(2) Protecția lucrărilor și a instalațiilor conținând forțe periculoase: „1. Lucrările de artă sau instalațiile conținând forțe periculoase, şi anume barajele, digurile şi centralele nucleare de producere a energiei electrice, nu vor face obiectul atacurilor, chiar dacă ele constituie obiective militare, atunci când astfel de atacuri pot provoca eliberarea acestor forțe și, în consecință, pot cauza pierderi importante populației civile. Celelalte obiective militare situate pe aceste lucrări sau instalații sau în apropierea lor nu trebuie să facă obiectul atacurilor, atunci când astfel de atacuri pot provoca eliberarea de forțe periculoase și, în consecință, pot cauza pierderi considerabile populației civile. 2. Protecția specială împotriva atacurilor prevăzute în paragraful 1 nu poate înceta: a) pentru baraje sau diguri, decât dacă sunt utilizate în alte scopuri decât funcționarea normală și pentru sprijinul regulat, important şi direct al operațiunilor militare şi dacă aceste atacuri reprezintă singurul mijloc practic de a face să înceteze acest sprijin.” Articolul 55 Protecția mediului înconjurător natural: „1. Războiul va fi purtat veghind la protejarea mediului înconjurător natural împotriva daunelor întinse, de durată și grave. Această protecție include interdicția de a utiliza metode sau mijloace de luptă concepute pentru a cauza sau de la care se așteaptă să cauzeze asemenea pagube mediului înconjurător natural şi să compromită, ca urmare, sănătatea sau supraviețuirea populației. 2. Atacurile cu titlu de represalii îndreptate împotriva mediului înconjurător natural sunt interzise”. Atât articolul 56, cât și 57 sublimează principiul fundamental al dreptului internațional umanitar. De asemenea, articolul 56 al Convenției despre formele de precauție pe care forțele armate trebuie să le respecte. Cele mai importante fac referire la faptul că țintele sunt obiectivele militare, iar nu persoanele și bunurile civile sau obiectivele protejate. Care sunt încălcările posibile în acest caz? În primul rând, atacul asupra barajului care reprezintă un risc mare de declanșarea unui fenomen catastrofal pentru populație și mediu. În cazul nostru, distrugerea barajului a fost precedent revărsărilor care s-au produs și care au pus în pericol populația. De asemenea, a fost încălcat alineatul 3 din articolul 35, folosirea mijloacelor care creează “widespread, long-term and severe” mediului. Distrugerea barajului a eliberat mase de apă, sedimente contaminate, poluanți industriali, a alterat ecosistemele acvatice și terestre, a contaminat apele potabile, iar aceste efecte persistă o perioadă foarte lungă de timp. Expertiza va arăta că efectele sunt extinse pe mai multe zone și gradul de gravitate a situației. Statutul de la Roma al Curții Penal Internaționale incriminează la articolul 8, alineatul 2, litera (b), punctul (iv) :“fapta de a lansa intenționat un atac știind că el va cauza în mod incidental pierderi de vieți omenești in rândul populației civile, răniri ale persoanelor civile, pagube bunurilor cu caracter civil sau daune extinse, de durata si grave, mediului înconjurător care ar fi vădit excesive in raport cu ansamblul avantajului militar concret si direct asteptat”. Nerespectarea obligațiilor de precauție și a regulilor privind proporționalitatea constituie o încadrare penală. Dacă atacul militar produce daune civile și de mediu excesive, el este interzis, în special atacurile care periclitează infrastructura civilă esențială. În exemplul nostru, atacul a distrus accesul la apă a localnicilor, securitatea locuințelor, integritatea corporală a oamenilor, aspecte ce se încadrează în dreptul umanitar. Faptul că distrugerea barajului nu a fost luată în calcul, nici măcar la nivel preventiv, iluminează caracterul nejustificat al acțiunii. În pofida articolelor 55 și 56 [1] , atacul a avut un impact asupra infrastructurii civile care furnizează resursele necesare vieții și a sănătății, a afectat și drepturile fundamentale ale populației, deoarece a pus în pericol supraviețuirea oamenilor. Dreptul la viață, dreptul la un trai decent, inclusiv la apă și la un domiciliu stabil și sigur nu au fost respectate. Aceste drepturi își regăsesc reglementarea în Convenția Europeană a Drepturilor Omului[2], Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale[3],Declarația Universală a Drepturilor Omului[4]. Analizând starea de fapt, autorul atacului poate răspunde atât penal pentru crimele de război, cât și civil pentru prejudiciile cauzate. Un alt aspect demn de luat în considerare ar putea fi încălcarea normelor privind poluarea mediului cu substanțe toxice conform articolelor 35 și 55 ale Protocolului. Eliberarea sedimentelor, deșeurilor industriale, substanțelor chimice sau pesticidelor în apă este o altă consecință a nimicirii barajului. Aceste substanțe pot provoca adevărate degradări ale ecosistemelor, afectând solul, apele, fauna și flora. Pentru a clarifica care sunt mai exact daunele aduse mediului natural, voi exemplifica. Pentru ecosistemul acvatic, câteva dintre efecte pot fi moartea peștilor și altor viețuitoare acvatice, scăderea oxigenului din apă, lucru care afectează potabilitatea acesteia, perturbarea lanțurilor tropice. Contaminarea apei potabile va aduce riscuri în ceea ce privește sănătatea prin prezența bacteriilor dăunătoare, virusurilor patogene și a riscului de apariție și răspândire a bolilor. Protecția cursurilor de apă pe plan internațional implică o cooperare între state, dar și a instituțiilor cum ar fi ONU, F.A.O, UNESCO și altele. Conform articolului X, pct.1 lit.a din Regulile de la Helsinki[5] reflectează asupra responsabilității statului de a acționa împotriva oricărei poluări ce cauzează vreun prejudiciu crucial pe teritoriul statului, indiferent daca rezultă din activitate publică ori a părților private. Părțile trebuie să adopte măsurile adecvate privind cursurile de apă pentru a preveni, controla și reduce poluarea reală sau potențială. Astfel, este interzisă deversarea substanțelor dăunătoare din listele A și B. Lista A, denumită și „lista neagră” cuprinde substanțele extrem de periculoase, a căror deversare este strict interzisă, lista B este “lista cenușie” și cuprinde substanțe vătămătoare a căror deversare este permisă doar în limitele stabilite de legile naționale. Nu numai asta dar, degradarea solului substanțial și crucial, pentru că inundațiile masive vor distruge habitatele, vor eroda solul, vor îngropa vegetația și vor reduce fertilitatea terenurilor agricole pentru o perioadă îndelungată, nu mai menționăm recoltele care sunt distruse. Mecanisme și proceduri internaționale existente pentru investigarea și sancționarea distrugerii instalațiilor hidrotehnice în timpul conflictelor armate Acum că am stabilit că pagubele produse nu sunt doar de ordine materială, dar se extind și în zona mediului natural și a populației, trebuie să analizăm cum vor fi pedepsite și cu ajutorul căror mecanisme de răspundere penală? Din perspectiva juridică, am identificat încălcările normelor internaționale, cuprinzând crimele de război și poluarea masivă a mediului. Un prim mecanism de răspundere penală este Curtea Penală Internațională, deoarece are competența materială de a judeca litigiile ce privesc crimele de război. În situația dată, procurorul Curții Penale Internaționale a deschis o investigație, cooperând cu Eurojust și echipele comune de anchetă. Procedura presupune sesizarea de către state membre, Consiliului de Securitate ONU sau din oficiu, de către procuror, dispunerea probelor pentru a emite mandatele de arestare, rechizitorii și condamnări. Acest lucru este confirmat de propunerea de modificare a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului[6] , care statuează că: „La 24 februarie 2022, Rusia a început o agresiune militară împotriva Ucrainei. Există un motiv rezonabil pentru a crede că crime de război și crime împotriva umanității au fost și sunt comise în Ucraina. La 2 martie 2022, procurorul Curții Penale Internaționale a anunțat că a deschis o anchetă privind situația din Ucraina. Serviciile de urmărire penală din mai multe state membre, precum și din Ucraina, au demarat, de asemenea, investigarea infracțiunilor internaționale de bază, care sunt sprijinite și coordonate de Eurojust. Eurojust deține expertiza și experiența necesare pentru a sprijini investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor internaționale de bază, inclusiv prin facilitarea activităților echipelor comune de anchetă, cum ar fi cea înființată de unele state membre și de Ucraina în contextul ostilităților actuale. Eurojust cooperează, de asemenea, cu procurorul Curții Penale Internaționale.”. Prin urmare, Eurojust are un impact deosebit de mare în această cauză privind colectarea probelor și analiza acestora. Echipele comune de anchetă desfășoară o cooperare transfrontalieră eficientă pentru investigarea crimelor comise în Ucraina. Într-un mod considerabil, organizații precum ONU și OSCE vin cu o evaluare atentă asupra încălcărilor dreptului internațional. Comisiile specializate de anchetă întocmesc rapoarte bine fundamentate care pot constitui bazele pentru acțiunile penale. În plus, Comisia Internațională Umanitară de Stabilire a Faptelor, prevăzută la articolul 90 din Protocolul I adițional la Convențiile de la Geneva, poate investiga încălcările dreptului internațional. Privind răspunderea penală interstatală, Curtea Internațională de Justiție va permite statelor să solicite despăgubiri. În acest context a fost creat Registrul Prejudiciilor[7] de Consiliul Europei, dar și o Comisie Internațională a Pretențiilor care va analiza cererile cu privire la compensațiile pentru daunele materiale,dar și daunelor aduse mediului și infrastructurii. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) va examina cererea privind distrugerea barajului care a adus atingeri unor drepturi fundamentale, menționate anterior. Hotărârile vor semnala încălcările dreptului internațional și va obliga la măsurile de reparație corespunzătoare. Sancțiuni internaționale și măsuri restrictive împotriva Rusiei Măsurile restrictive au rolul de a descuraja încălcările dreptului internațional și să limiteze intenția agresivă împotriva Ucrainei. Uniunea Europeană a avut rolul principal pentru stabilirea de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei. O primă sancțiune a fost înghețarea activelor și anumite restricții financiare, inclusiv blocarea veniturilor de aproximativ 210 miliarde de euro ale Băncii Centrale a Rusiei în Europa, cu scopul de a scădea fondurile atribuite pentru sprijinirea războiului. Pe lângă acest lucru, au fost înghețate activele unor persoane responsabile de deturnarea de fonduri ale statului ucrainean. O altă măsură restrictivă a fost strângerea accesului Rusiei la piețele financiare și de capital ale UE, au fost interzise: tranzacțiile cu Banca Centrală a Rusiei, Banca Rusă de Dezvoltare Regională și alte 50 de bănci ruse, folosirea de către operatorii din UE a sistemului național rus de carduri de plată “Mir“, investițiile în proiecte cofinanțate de Fondul de Investiții directe al Rusiei. Sancțiuni legate de energie sunt legate de transportul maritim de petrol și alte produse petroliere, este interzis transportul de țiței, produse petroliere, produse obținute prin rafinarea petrolului, importuri de gaz natural lichefiat. Printre măsurile din sectorul transporturilor se numără: închiderea spațiului aerian al UE pentru aeronavele rusești și a porturilor UE, interzicerea exporturilor de produse pentru sectoarele de aviație, maritim și spațial, interzicerea transportului de mărfuri în UE de către operatorii ruși de transport rutier, interzicerea tranzacțiilor cu Registrul naval rus. De asemena, sancțiunile se regăsesc și în domeniul comerțului cu materii prime, servicii prin care sunt interzise exporturile către Rusia de produse de lux, de oțel, fier, fontă brută și alte metale, lemn, hârtie, cauciuc, materiale plastice și alte produse care ar putea ajuta capacitățile industriale ale Rusiei. Uniunea Europeană a impus sancțiuni ca răspuns la încălcările dreptului omului. Sancțiunile i-au vizat pe cei răspunzători pentru încălcările grave ale dreptului omului. Ele sunt interdicții de călătorie pentru persoanele fizice. Printre persoanele sancționate sunt: coloniile penitenciare, Serviciul Federal al Penitenciarelor, judecătorii, procurorii implicați în condamnarea mai multor apărători ai drepturilor omului. Ca o concluzie finală, distrugerea barajului a produs un impact tragic, iar responsabilitatea internațională trebuie manifestată de mai multe instituții care au fost prezentate anterior. Sancțiunile internaționale demonstrează importanța mediului în conflicte armate atât ca o obligație legală, căt și ca o regulă morală. Concluzii Studiul de caz privind distrugerea barajului Kakhovka subliniază vulnerabilitatea extremă a mediului înconjurător în timpul conflictelor armate și necesitatea unei protecții juridice riguroase. Evenimentul nu reprezintă doar o catastrofă ecologică și umanitară locală, ci o încălcare flagrantă a normelor fundamentale ale dreptului internațional umanitar (inclusiv principiul proporționalității și interdicția distrugerii bunurilor indispensabile supraviețuirii populației). Răspunderea juridică, operată prin intermediul Curții Penale Internaționale, al mecanismelor ONU și al instrumentelor de reparare a prejudiciilor, demonstrează că protecția mediului nu mai poate fi privită drept o componentă secundară a conflictelor, ci constituie o obligație legală și morală esențială pentru comunitatea internațională. [1] PROTOCOL ADIŢIONAL nr. 1 din 10 iunie 1977 la conventiile de la Geneva din 12 august 1949, privind protectia victimelor conflictelor armate internationale. [2] Convenția Europeană a Drepturilor Omului(CEDO) este un tratat internațional semnat pe 4 noiembrie 1950 la Roma.Aceasta protejează drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. [3] PACT INTERNATIONAL din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale. [4] Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată la 10 decembrie 1948, prin Rezoluția 217 A în cadrul celei de-a treia sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. [5] Prin Decizia 95/308/CE, Comunitatea Europeană (în prezent UE) se alătură Convenției privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere1 și a lacurilor internaționale (Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite – Convenția CEE-ONU privind apa). Aceasta este cunoscută drept Convenția de la Helsinki, întrucât a fost încheiată acolo în 1992. [6]IMMC.COM%282022%29187%20final. ENG.xhtml.2_EN_ACT_part1_v2.docx, Propunere de REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește colectarea, conservarea și analiza probelor referitoare la genocid, crime împotriva umanității și crime de război la Eurojust. [7]EUR-Lex - 52024PC0224 - EN - EUR-Lex.

3. Arhitectura dreptului proprietății intelectuale. Delimitări și interferențe între acțiunea în contrafacere și acțiunea în concurență neloială

UJ Premium | Sonia Florea | 19 octombrie 2026
Publicat în : ICJ |

Problema de calificare juridică ține de soluționarea pe fond a acțiunii civile cu care instanța este învestită și presupune examinarea unui probatoriu din perspectiva percepției globale a consumatorilor produselor și serviciilor desemnate de semnele comparate.

4. Cât rejudecă apelul? Limitele uitate ale efectului devolutiv în procesul penal

UJ Premium | Denisa Barbu | 16 octombrie 2026
Publicat în : Drept Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Controlul judecătoresc, pe care orice cale de atac îl declanşează, are un rol preventiv și unul reparator. Căile de atac ajută la preîntâmpinarea greşelilor deoarece o instanţă care ştie că activitatea sa jurisdicţională poate fi supusă controlului va fi, desigur, mai atentă.

5. Profesorul Paul Negulescu ‒ în slujba vieţii publice, a cărţii şi a şcolii de administraţie

UJ Premium | Cristian Bitea | 16 octombrie 2026
Publicat în : RDP |

Opera profesorului Paul Negulescu reprezintă un izvor doctrinar, bibliografic şi documentar pentru cursurile şi manualele contemporane de drept administrativ, drept constituţional, ştiinţa administraţiei ş.a.

6. Efectele juridice ale conduitei pasive a părintelui nerezident față de copilul minor

UJ Premium | Mihaela Berindei | 16 octombrie 2026
Publicat în : ICJ |

Limitarea directă sau indirectă a programului de legături personale dincolo de ceea ce ar fi rezonabil necesar pentru menținerea funcțională a legăturii părinte-copil nu poate avea loc decât în situații cu totul excepționale, justificate de un scop legitim, care este legat, în general, de starea de bine a copilului, iar orice restricții trebuie să fie apte de a conduce la realizarea acestui scop și să fie proporționale cu împrejurările factuale care le-au justificat[15].

7. Definiția, reglementarea și natura juridică a grupului de interes economic

UJ Premium | Adriana Deac | 15 octombrie 2026
Publicat în : |

Grupul de interes economic este o formă asociativă reglementată recent atât în țara noastră, cât și în Uniunea Europeană. Această formă de persoană juridică a fost reglementată în Franța, prin Ordonanța nr. 67-821 din 23 septembrie 1967...

8. Ascultarea minorului și ancheta psihosocială în cauzele privind majorarea pensiei de întreținere, în lumina Deciziei nr. 36/2026 a ÎCCJ

UJ Premium | Ioana Nicolae | 14 octombrie 2026
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Revista Universul Juridic |

Obligația legală de întreținere poate fi definită ca fiind îndatorirea legală de a se asigura mijloacele de trai, existentă între categoriile de persoane determinate de lege, în condițiile stabilite de lege...

9. Operele de arhitectură – definire, trăsături, originalitate

UJ Premium | Gheorghe Gheorghiu | 14 octombrie 2026
Publicat în : |

Principiile, regulile și trăsăturile operelor protejate prin drept de autor, prevăzute de Legea nr. 8/1996, sunt aplicabile și operelor de arhitectură, cu observarea particularităților generate de categoria legală distinctă din care fac parte...

10. Raportul cu infracţiunea de fals intelectual

UJ Premium | Mihai Ștefan Ghica | 13 octombrie 2026
Publicat în : |

Prezentul articol analizează raportul dintre abuzul în serviciu și falsul intelectual. Astfel, autorul susține că, în cazul unei acțiuni unice, caracterul subsidiar al abuzului în serviciu atrage înlăturarea acestuia și aplicarea prioritară a falsului intelectual.

11. Colaboratorii judecătorului în soluționarea cauzelor privind înstrăinarea părintească

UJ Premium | Cristiana-Mihaela Crăciunescu | 13 octombrie 2026
Publicat în : ICJ |

Fiind vorba de relațiile personale dintre copil și părinte, foarte importantă este participarea la consilierea psihologică a ambilor părinți împreună cu copilul. Doar astfel psihologul va putea stabili cauzele și modalitățile de intervenție în vederea normalizării situației.

12. Limitele controlului registratorului de carte funciară

UJ Premium | Diana-Geanina Ionaș | 13 octombrie 2026
Publicat în : Ştiri juridice |

Limitele controlului registratorului de carte funciară vizează...

13. Reflecții juridice privind implementarea gemenilor virtuali în domeniul sănătății

UJ Premium | Sonia Bianca Blaj | 12 octombrie 2026
Publicat în : Revista Universul Juridic |

Apariția și dezvoltarea tehnologiei geamănului virtual (VHT) în domeniul sănătății a luat amploare în ultimii ani, putând fi create reprezentări digitale ale corpului uman care să anticipeze starea de sănătate a unei persoane și o posibilă terapie de...

14. Despre prevalența principiului adiționalității în materia subvenționării pieței muncii

UJ Premium | Adela Safta | 09 octombrie 2026
Publicat în : Revista Universul Juridic |

Din perspectiva principiului adiționalității, lucrarea susține necesitatea unei interpretări sistemice a dreptului la subvenție, în care dimensiunea juridică a măsurii să fie analizată din perspectiva funcției economice în legătură cu arhitectura financiar-bugetară care îi asigură...

15. Noţiuni generale privind dreptul penal

UJ Premium | Andreea Corsei | 09 octombrie 2026
Publicat în : |

Prezentul articol analizează noțiunile generale, obiectul, caracterele și instituțiile fundamentale ale dreptului penal român. Astfel, autoarea trece în revistă structura Codului penal și pilonii săi centrali, detaliind normele privind infracțiunea, răspunderea penală și diversitatea sancțiunilor aplicabile persoanelor.

16. Contestația la executare având ca obiect clauzele abuzive în lumina Legii nr. 243/2024 privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe

UJ Premium | Cristiana-Giulia Nistor | 09 octombrie 2026
Publicat în : RRES |

Mai departe, arătăm faptul că Legea nr. 243/2024 privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe menționează în mod expres la art. 8 alin. (8) faptul că „dispozițiile alin. (1)-(7) nu împiedică aplicarea prevederilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și nici a prevederilor Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare”.

17. REGES ONLINE – instrumentul de control al inspecţiei muncii – între eficienţă şi ineficienţă*

UJ Premium | Corneliu Bențe | 08 octombrie 2026
Publicat în : |

Sintagma „fără caracter limitativ” trebuie eliminată din art. 4 alin. (2) al H.G. nr. 295/2025, iar lista de informaţii raportate trebuie armonizată cu Codul muncii şi cu alte acte normative relevante (Legea arhivelor naţionale nr. 16/1996[6], O.U.G. nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice, legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal).

18. Notarea în cartea funciară

UJ Premium | Diana-Geanina Ionaș | 08 octombrie 2026
Publicat în : |

Notarea este o formă de înscriere în cartea funciară a drepturilor, faptelor sau altor raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise, de ordin juridic, perfectă şi definitivă...

19. Contractul tranzacţional vs. contractul relaţional: riscuri şi beneficii economice

UJ Premium | Adriana Almăşan și Elena-Iuliana Gheorghe | 07 octombrie 2026
Publicat în : RRDP |

Observăm că în materie contractuală nu puţine sunt ocaziile în care judecătorul dispune de o marjă de apreciere, care poate servi recunoaşterii şi promovării voinţei reale a părţilor, iar înţelegerea distincţiei dintre cele două categorii de contracte este un prim pas în acest sens.

20. Raportul cu infracțiunea de luare de mită

UJ Premium | Mihai Ștefan Ghica | 07 octombrie 2026
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal |

Prezentul articol analizează raportul dintre abuzul în serviciu și infracțiunea de luare de mită. Astfel, autorul arată că luarea de mită este o infracțiune de pericol, ce protejează probitatea funcționarului, pe când abuzul în serviciu este o infracțiune de rezultat ce apără legalitatea actului și necesită o urmare.

1 (current)

iLegis - Toate drepturile rezervate - Termeni şi condiţii | Date cu caracter personal | © 2026 CTCE SA

1

Blog Contact Reîncarcă

Explicaţii Acte

`FB`	Forma de bază a actului
`FC`	Forma consolidată a actului
`FR`	Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..)
Text roşu	Reprezintă textul formei de bază modificat
Text albastru	Reprezintă textul anterior ultimei modificări
Text albastru	Reprezintă textul ultimei modificări
Fundal roz	Culoarea asociată articolului monitorizat
Fundal albastru	Culoarea asociată comentarilui pe articol / paragraf
Fundal fosforescent	Culoarea asociată adnotării la articol / paragraf
Fundal galben	Culoarea asociată notelor
Fundal verde	Culoarea normelor în text
	Acţiuni suferite, Diferenţe, Jurisprudenţă pe act

Aţi uitat parola?

Introduceţi adresa de email, folosită la înregistrare sau numele de utilizator

sau

Verificaţi adresa de email

iLegis va trimite instrucţiuni privind resetarea parolei la adresa de e-mail asociată contului. Instrucţiunile sunt valabile 2 ore.

In 10 secunde veţi fi redirecţionat către pagina principală a aplicaţiei!

Vă rugăm să vă autentificaţi!

Tine-mă minte

Am uitat parola

Nu ai cont?

Rezolva-ti toate problemele legislative cu Legis.
Dacă nu aveţi cont şi doriţi să testaţi varianta DEMO apăsaţi butonul Vreau Cont.

Vreau cont DEMO

Achiziţionaţi un plan de abonament

Introduceţi datele de acces

Parola

Tine-mă minte

Am uitat parola

Utilizator cu drepturi limitate

Pentru a avea acces la această funcţionalitate trebuie să achiziţionaţi un plan de abonament!

Planuri Abonamente iLegis

Alege plan abonament

Informare

Alegeți un plan de abonament nou

Căutare în act

Anterior

Următor

Marchează toate
Caută şi în norme

nelogat .... daca doriti .... bla bla

Cauta in dicţionare

Listă acte monitorizate

Notificare pe email modificari acte monitorizate

Lista de acte care au suferit modificări după data monitorizării:

Nu mai afișa notificarea

Notificări și informări