Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului
Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 55 <




                        			                        			                        		

Caută text în rezultate

Autori
  • Nicoleta-Elena Hegheș (1)
  • Eduard Constantin (2)
  • Bogdan Buneci (3)
  • Ioana Toncean-Luieran (1)
  • Ion Rusu (1)
  • Bogdan Bîrzu (1)
  • Ioana Rusu (1)
  • Ioan Ilieș Neamț (1)
  • Ioan Gârbuleț (2)
  • Gabriel Manu (1)
  • Lacrima Rodica Boilă (1)
  • George Măgureanu (1)
  • Verginel Lozneanu (1)
  • Ovidiu Predescu (1)
  • Lucia Irinescu (1)
  • Norel Neagu (1)
  • Denisa Barbu (1)
An
  • 2025 (55)
Luna
  • Decembrie (55)
Categorii
  • Ştiri juridice (14)
  • Varia (1)
  • Drept Penal şi Procesual Penal (4)
  • Revista Universul Juridic (10)
  • Drept Civil şi Procesual Civil (13)
  • RRDJ (2)
  • RRDP (3)
  • Drept Internaţional (4)
  • Magistrați (1)
  • Drept Administrativ şi Constituţional (4)
  • RRES (1)
  • Drept Financiar (1)
  • Executare silită (5)
  • Senior-editori (1)
  • Drept Procesual Penal (4)
  • Insolvență (1)
  • Consultant Fiscal (2)

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1. Răspunderea și responsabilitatea în viața publică din România din perspectiva eticii și a deontologiei profesionale

UJ Premium | | 31 decembrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept civil și Drept procesual civil și Drept penal și Drept administrativ și Drept constituțional și Drept public și RDP |

Reglementările cu privire la statutul funcţionarilor publici conținute de codul admi­nistrativ stabilesc un regim juridic special funcţionarilor publici, precum și raportul de funcţie publică reglementează în drepturile și îndatoririle funcţionarilor publici, cu accent pe reglementarea raporturilor de serviciu. Este de remarcat garantarea dreptului la opinie al funcționarilor publici, ceea ce reprezintă un element subiectiv, moral privitor la conduita etică, posibilitatea de a discerne și afirma punctul de vedere referitor la oportunitatea sau legalitatea faptului sau actului administrativ ce este dedus acţiunii sale....

2. Opunerea copilului la înapoiere

UJ Premium | | 31 decembrie 2025
Publicat în : |

„Vocea copilului” este un concept larg și intens discutat în opiniile doctrinare, la care se face referire în diferite instrumente juridice aparținând atât dreptului național, cât și dreptului internațional.

3. Executarea silită specială în contenciosul administrativ. Evoluție și aplicații practice

UJ Premium | | 31 decembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

Executarea silită în contencios administrativ este una atipică, nu se supune dispozițiilor Codului de procedură civilă atunci când hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de contencios administrativ dispune în sarcina unei autorități publice obligații pe care numai aceasta le poate aduce la îndeplinire. Studiul urmărește evoluția art. 24 din Legea nr. 554/2004, care demonstrează intenția legiuitorului de a reglementa special în această materie modalitatea în care se poate executa silit o obligație intuitu personae dispusă în sarcina unei autorități. În aplicarea textului, la rândul său jurisprudența relevă o serie de particularități determinate de specificul raporturilor juridice administrative și de condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se putea deschide o procedură de executare silită în această materie.

4. Evaluarea sumară a prejudiciului în cadrul procedurilor și al incidentelor cu caracter urgent

UJ Premium | | 30 decembrie 2025
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și RRDJ |

Prezentul articol analizează evaluarea sumară a prejudiciului în procedurile și incidentele cu caracter urgent. Astfel, autorul subliniază rolul esențial al testului de proporționalitate și al marjei de apreciere a judecătorului în echilibrarea intereselor părților în cadrul măsurilor provizorii.

5. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

UJ Premium | | 30 decembrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal |

Extrădarea este una dintre formele de cooperare judiciară internațională în materie penală, iar Legea nr. 302/2004 definește extrădarea pasivă ca fiind procedura de extrădare în care România are calitatea de stat solicitat. Spre deosebire de extrădarea activă (când România cere extrădarea cuiva din alt stat), în extrădarea pasivă autoritățile române sunt cele solicitate să predea o persoană către un stat străin.

6. Raportare digitală. Raportarea în timp real a datelor către Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin intermediul mecanismului de facturare electronică, utilizând sistemul național RO e-Factura

UJ Premium | | 30 decembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Consultant Fiscal |

Digitalizarea documentelor-sursă (facturi) este esențială pentru susținerea activității economice, iar transferul în mediul digital al datelor utilizând un format standardizat oferă reale oportunități de dezvoltare a acesteia, aducând plus valoare în activitatea mediului de afaceri, cu condiția includerii în mod obligatoriu a proceselor ce facilitează transmiterea acestora către cumpărători, recepționarea documentelor de la furnizori, procesarea datelor din structuri și analiză, ideal în timp real, atunci când sunt alese pentru utilizare soluții IT.

7. Succinte consideraţii cu privire la procedura vânzării bunului supus partajului de către executorul judecătoresc

UJ Premium | | 29 decembrie 2025
Publicat în : RDP |

Prezentul articol analizează procedura vânzării bunului supus partajului de către executorul judecătoresc, cu accent pe dificultățile practice. Astfel, studiul evidențiază că, deși acordul coproprietarilor privind prețul minim al vânzării pare o soluție echitabilă, acesta poate duce la blocarea procedurii și la perpetuarea stării de coproprietate.

8. Interpretarea și aplicarea articolului 39 al Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială. O perspectivă a dreptului german

UJ Premium | și | 29 decembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice |

Articolul analizează articolul 39 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012, care elimină procedura de exequatur în cazul executării transfrontaliere a hotărârilor judecătorești între statele membre ale Uniunii Europene. Se evidențiază implicațiile acestei reglementări în dreptul german, cu referiri la Codul de procedură civilă german (ZPO) și la jurisprudență relevantă. Prin comparație cu reglementările anterioare și alte instrumente europene, dar și prin referire la hotărârile arbitrale, se subliniază eficiența și limitele procedurii directe de executare.

9. Investigarea infracţiunii de spălare a banilor. Moduri de operare și instrumente criminalistice de combatere

UJ Premium | | 29 decembrie 2025
Publicat în : Drept penal și RRDPA |

Criminalitatea, ca indicator al statusului unei societăţi, este asociată cu evoluţia sau cel mai adesea cu involuţia paradigmei sociale și, fiind o plagă a societăţii moderne, se naște, se dezvoltă și se demantelează în raport direct proporţional cu gradul de eficacitate al instrumentelor puse la dispoziţia unui stat de drept, în vederea asigurării unui climat stabil de ordine publică.

10. Despăgubirile RCA pentru vătămări corporale: de la reparația integrală la „algoritmul” asigurătorilor

UJ Premium | | 24 decembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Revista Universul Juridic |

Despăgubirea pentru vătămări corporale în RCA nu este un „beneficiu” negociabil și nici un produs financiar supus discountului. Ea este expresia juridică a reparației integrale a prejudiciului, consacrată în dreptul comun și consolidată, în materia RCA, prin Legea nr. 132/2017. Dar, în practică se observă o inversare a ordinii firești: oferta nu mai rezultă din probă, ci proba este împinsă să se conformeze ofertei.

11. Momentul de când curge dobânda legală penalizatoare în cazul despăgubirilor pentru daune morale

UJ Premium | | 24 decembrie 2025
Publicat în : RRDJ |

Prezentul articol analizează momentul de la care este datorată dobânda legală penalizatoare în cazul despăgubirilor pentru daune morale, în lumina dispozițiilor noului Cod civil și a practicii judiciare neunitare. Astfel, autorul ajunge la concluzia este că dobânda curge doar de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

12. Reședința obișnuită a minorului

UJ Premium | | 24 decembrie 2025
Publicat în : Drept Internaţional și Drept european |

Principiul înapoierii prompte este legat intrinsec de noțiunea „reședință obișnuită”, care apare în diferite instrumente juridice (atât naționale, cât și internaționale), iar în ultimii ani a fost „utilizată din ce în ce mai mult ca factor de legătură în instrumentele internaționale, în special în cele care se referă la dreptul familiei”

13. Responsabilitatea și răspunderea în materia transferului interdomenial

UJ Premium | | 24 decembrie 2025
Publicat în : Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Internaţional și Drept civil și Drept procesual civil și Drept administrativ și Drept constituțional și RDP și Drept european și Contencios administrativ și fiscal |

Bunurile domeniale sunt încadrate în două mari categorii: bunuri care formează obiect exclusiv al proprietăţii publice și bunuri care pot face parte fie din domeniul public, fie din domeniul privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz. Împărțirea duală a bunurilor domeniale rezultă din prevederile de rang constituțional, respectiv art. 136 alin. (3) din Constituție, coroborat cu prevederi de rang legal ⦋art. 859 alin. (2) C. civ.⦌....

14. Unificarea și standardizarea reglementarii criptomonedelor în Uniunea Europeană. Noile reglementări – Regulamentul MiCA

UJ Premium | | 24 decembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Revista Universul Juridic |

Care este rațiunea juridică pentru care legiuitorul european a fost obligat să reglementeze piața criptoactivelor? Aceea de a ajunge direct la noțiuni ca „fraudă”, „concurență neloială”, „practici neconcurențiale” sau de a înțelege, în sfârșit, că incredibila dezvoltare a pieței digitale obligă autoritatea să ia măsuri de reglementare strictă?

15. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

UJ Premium | | 23 decembrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal |

Evaziunea fiscală reprezintă una dintre cele mai complexe forme ale criminalității economico-financiare contemporane, caracterizată prin dimensiunea sa transnațională și prin impactul semnificativ asupra veniturilor publice și asupra echilibrului macroeconomic al statelor. În contextul globalizării economice, circulația rapidă a capitalurilor, dezvoltarea piețelor financiare și diversificarea formelor juridice de deținere a averilor au facilitat apariția unor rețele sofisticate de evitare ilegală a obligațiilor fiscale.

16. Măsurile asigurătorii în procesul penal (iii). Durata. Ridicarea măsurii. Încetarea de drept

UJ Premium | | 23 decembrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și RRDPA |

Articolul de faţă reprezintă o continuare a demersurilor de evidenţiere a ches-tiunilor controversate într un domeniu de netăgăduită actualitate, dominat de lacune legislative și echivocitate generatoare de divergenţă, respectiv măsurile asi¬gură¬torii în procesul penal .

17. Analiză practică a cooperării şi interacţiunii executorului judecătoresc cu terţe entităţi şi autorităţi în materia procedurilor şi titlurilor executorii ce privesc minorii (Partea I)

UJ Premium | | 23 decembrie 2025
Publicat în : |

Prezentul articol analizează cooperarea dintre executorul judecătoresc și diverse autorități în executările silite care privesc minorii. Astfel, autorul evidențiază, în prima parte a articolului, problemele practice și necorelările legislative care pot afecta protejarea interesului superior al copilului.

18. Când copiii au copii. O succintă analiză a parentalităţii la vârsta minoratului

UJ Premium | | 22 decembrie 2025
Publicat în : RDF |

Conceperea unui copil pe durata minorităţii perturbă nu doar relaţiile sociale, ci şi sistemul de drept, care se vede confruntat cu nevoia de a găsi un echilibru între conservarea şi dezvoltarea vieţii de familie dintre părintele minor şi copilul său şi parametrii autorităţii părinteşti, ce a fost concepută având ca premisă capacitatea deplină de exerciţiu a părintelui. În prezenta lucrare ne am propus să analizăm modul în care legiuitorul român a găsit sau nu acest echilibru şi, mai cu seamă, statutul juridic al părintelui lipsit de capacitate de exerciţiu în contextul cadrului normativ actual. Sub acest aspect, într o primă parte a lucrării am arătat, în mod succint, care este corelaţia dintre capacitate civilă de exerciţiu şi autoritatea părintească. Ulterior, atenţia s a îndreptat spre regimul juridic comun aplicabil părintelui ce nu are capacitate deplină de exerciţiu, reglementat de art. 490 C. civ., fiind subliniate cu predilecţie provocările pe care acesta le presupune în procesul de aplicare coordonată cu alte instituţii şi norme juridice, dar şi care sunt diferitele ipoteze ce ar putea fi identificate şi implicaţiile fiecăreia. Următoarea secţiune a fost dedicată regimului juridic special al mamelor minore, reglementat de Legea nr. 147/2024, în privinţa căruia au fost evidenţiate multiplele carenţe ale actului normativ, dar şi, succint, implicaţiile finale. În final, concluzia noastră a fost aceea că prin concepţiunea unui copil anterior dobândirii de către părinte a capacităţii de exerciţiu se produce o importantă bulversare a sistemului juridic, care însă nu este legată în totalitate de împrejurarea ca atare, cât mai degrabă de lipsa unei viziuni coerente a legiuitorului în materie.

19. Punerea în executare a sechestrului judiciar

UJ Premium | | 22 decembrie 2025
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

Punerea în practică a sechestrului judiciar se va face de către executorul judecătoresc. Astfel, el va fi sesizat de partea interesată, respectiv de cea care a obținut o soluție favorabilă din partea instanței de judecată, de regulă aceasta fiind reclamantul, fiind competent orice executor judecătoresc care este învestit de partea interesată în condițiile legii. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale care reglementează sechestrul judiciar rezultă că nu este necesară încuviințarea instanței, executorul judecătoresc putând pune în executare această măsură fără vreo altă încuviințare și totodată nu este obligat să înștiințeze în prealabil debitorul, deoarece încheierea instanței prin care se solicită înființarea unui sechestru asigurător este executorie. De asemenea, executorul judecătoresc poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul, reședința sau sediul unei persoane, precum și în orice alte locuri, fără a avea nevoie de autorizarea instanței de judecată în acest sens, însă este nevoie de consimțământul persoanei care are bunul în posesie. În cazul în care persoana respectivă refuză accesul executorului judecătoresc la bunuri executorul judecătoresc este obligat să apeleze la forța publică Executorul judecătoresc are dreptul de a solicita aplicarea unei amenzi judiciare debitorului pentru neîndeplinirea unor obligații stabilite în sarcina sa, președintele instanței de executare fiind cel care apreciază dacă cererea este întemeiată sau nu. Nerespectarea de către executorul judecătoresc a dispozițiilor legale privind punerea în executare a sechestrului judiciar poate atrage o serie de consecințe juridice, în funcție de natura și gravitatea normelor încălcate. Astfel, poate atrage anularea actelor de executare, dar în același timp poate atrage răspunderea disciplinară, civilă și penală a executorului judecătoresc.

20. Analiza infracțiunilor de fals prevăzute de Legea nr. 182/2000, în contextul falsificării monedelor ce fac parte din patrimoniul cultural național mobil

UJ Premium | | 19 decembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal |

Categoriile de monede ce aparțin patrimoniului cultural național mobil sunt monedele cu valoarea arheologică și monedele numismatice cu valoare istorică, ce prezintă o semnificație aparte pentru țară sau umanitate.