Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului
Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 30 <




Categorii
                        			                        			                        		

Caută text în rezultate

Autori
  • Ștefan-Robert Ștefan (2)
  • Adrian Fanu-Moca (3)
  • Astrid Maria Bolea (1)
  • Titus Prescure (1)
  • Bogdan Mărculeț (1)
  • Vasile Luha (1)
  • Adela Safta (1)
  • Lavinia Popescu (1)
An
  • 2024 (7)
  • 2025 (21)
  • 2026 (2)
Luna
  • Ianuarie (1)
  • Martie (2)
  • Aprilie (5)
  • Mai (6)
  • Iunie (1)
  • Iulie (4)
  • August (5)
  • Septembrie (3)
  • Octombrie (1)
  • Noiembrie (1)
  • Decembrie (1)
Categorii
  • Drept Financiar, Fiscal şi Bancar (17)
  • Drept Penal şi Procesual Penal (2)
  • Dreptul Muncii şi Dialogului Social (2)
  • Drept Civil şi Procesual Civil (27)
  • RRDJ (2)
  • Drept Internaţional (7)
  • Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă (4)
  • RRES (2)
  • Drept Financiar (25)
  • Dreptul Familiei (1)
  • Executare silită (4)
  • Drept Procesual Penal (2)
  • Drept contravențional (3)

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1. Adevărul fiscal în sistemul procedural național, explicații privind Directiva privind prețurile de transfer COM (2023) 592 final

UJ Premium | și | 09 iulie 2026
Publicat în : Drept Fiscal și PR |

Introducere

Pe fond cazuistica prețurilor de transfer vizează clarificarea unor standarde și ținte privind corelațiile în procedura prețurilor de transfer pe de o parte, iar pe de altă parte aducerea în atenție necesitatea reglementării legislative a prețurilor de transfer adaptate la societatea economică de azi pentru o corectă conformare fiscală. Există o preocupare din ce în ce mai mare de îngrijorare cu privire la abordările fiscale și determinarea acestora. Din statisticile oficiale ale OCDE reiese că numărul de proceduri amiabile în curs care au fost deschise pentru soluționarea unor cazuri de dublă impunere rezultate din stabilirea prețurilor de transfer a crescut la sfârșitul anului 2021 cu 33% față de 2016 (conform inventarului de proceduri amiabile, la sfârșitul anului 2021 erau în curs 6000 de astfel de proceduri, față de 4500 la sfârșitul anului 2016). Statisticile oficiale ale UE cu privire la procedurile amiabile deschise în temeiul Convenției de arbitraj indică o creștere cu 17% a litigiilor dintre state membre având ca obiect stabilirea prețurilor de transfer în comparație cu anul precedent (totalul procedurilor amiabile dintre state membre era de 2213 la sfârșitul anului 2020, față de 1889 la sfârșitul anului 2019). Statisticile UE cu privire la procedurile amiabile sunt disponibile la următoarea adresă: https://taxation-customs.ec.europa.eu/taxation-1/statistics-apas-and-maps-eu_en APA: „este un aranjament care determină, înaintea tranzacțiilor controlate, un set adecvat de criterii (de exemplu, metodă, comparabile și ajustări adecvate ale acestora, ipoteze critice ca la evenimente viitoare) pentru determinarea prețurilor de transfer pentru acele tranzacții pe o perioadă fixă de timp. Numărul total de acorduri de preț în avans în anul 2022 între România și alte state a fost de 51 astfel cum se relevă în Statisticile OCDE privind procedurile amiabile. Recunoscând limitările în materie de metodologie și de date, OCDE a estimat în 2013, la începutul Planului de acțiune al OCDE privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor, că pierderile de venituri din impozitul pe profit, determinate de practicile de erodare a bazei de impunere și de transfer al profiturilor, s-ar putea situa, la nivel mondial, între 100 și 240 de miliarde USD anual (a se vedea https://www.oecd.org/tax/beps-project-explanatory-statement-9789264263437-en.htm). Una dintre practicile identificate de erodare a bazei de impunere și de transfer al profiturilor a fost manipularea prețurilor de transfer. Consolidarea îndrumărilor cu privire la principiul valorii de piață, prin care să se asigure că rezultatele sunt dictate mai degrabă de realitatea economică decât de cea de pe hârtie, a fost abordată în special în acțiunile 8-10 ale Planului de acțiune al OCDE privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor. În această privință, în raportul final al acțiunilor 8-10 se urmărește alinierea rezultatelor în materie de stabilire a prețurilor de transfer la crearea de valoare în cadrul grupului de IMN-uri. Este știut faptul că majoritatea statelor membre și-au asumat statutul și rolul Orientărilor OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer având în vedere că prețurile de transfer diferă în esență de la stat la stat. Legislația internă a statelor membre prezintă diferențe în ceea ce privește definiția „întreprinderilor asociate” și, în special, în ceea ce privește noțiunea de „control”, care este, în mod normal, condiția prealabilă pentru aplicarea normelor de stabilire a prețurilor de transfer. Anumite state membre aplică un prag de 25% din participații, în timp ce altele aplică un prag de 50% din participații, când se stabilește dacă este îndeplinit criteriul de control. Rezultă că întreprinderile se confruntă cu insecuritate fiscală, costuri ridicate de conformare fiscală și litigii judiciare frecvente și îndelungate care antrenează, printre altele, onorarii judiciare în cuantumuri considerabile și creează bariere în calea operațiunilor transfrontaliere și riscuri ridicate de dublă impunere și/sau de supraimpunere. Riscul de dublă impunere și de supraimpunere a întreprinderilor care desfășoară operațiuni transfrontaliere duce la o lipsă de securitate fiscală, existând posibilitatea unor litigii fiscale între administrațiile fiscale din diferite state membre în cazurile în care administrațiile respective adoptă poziții diferite în ceea ce privește tratamentul unei anumite tranzacții în cadrul sistemului lor de impozitare a societăților.

Considerații generale

În conformitate cu standardele internaționale actuale, elaborate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), prețurile tranzacțiilor transfrontaliere dintre entitățile afiliate ale unui grup multinațional trebuie să fie stabilite pe aceeași bază ca și tranzacțiile dintre părți terțe în circumstanțe comparabile. Acest principiu este cunoscut sub denumirea de „principiul valorii de piață” și se reflectă la art. 9 (Întreprinderi asociate) din Convenția-model a OCDE pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital. Articolul 9 nu conține însă norme detaliate de stabilire a prețurilor de transfer. De-a lungul timpului, OCDE a elaborat Orientările OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale (Orientările OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer), care conțin îndrumări cu privire la sensul și aplicarea principiului valorii de piață. Riscul de dublă impunere și de supraimpunere a întreprinderilor care desfășoară operațiuni transfrontaliere duce la o lipsă de securitate fiscală, existând posibilitatea unor litigii fiscale între administrațiile fiscale din diferite state membre în cazurile în care administrațiile respective adoptă poziții diferite în ceea ce privește tratamentul unei anumite tranzacții în cadrul sistemului lor de impozitare a societăților. Într-o economie mondială tot mai globalizată și mai competitivă, există o nevoie tot mai mare de mai multă securitate fiscală pe piața unică. Astfel, pentru mai multă securitate fiscală în privința impozitelor lor, unele întreprinderi solicită soluții fiscale anticipate din partea unei autorități fiscale în ceea ce privește tratamentul anumitor tranzacții. Dacă soluția fiscală anticipată este însă unilaterală, există în continuare posibilitatea ca alte state membre în cauză să conteste tratamentul aprobat pentru astfel de tranzacții. Prin urmare, chiar și când se obține o soluție fiscală anticipată unilaterală, există un risc real de litigii fiscale și de o posibilă dublă impunere sau supraimpunere. Regimul juridic al obligațiilor fiscale este reglementat în Codul fiscal precum și în Codul de procedură fiscală astfel că, în esență, cu privire la prescripție deseori vom fi nevoiți să ne raportăm la actul normativ primar cu obligația de a respecta atât concluziile și dezlegările din Decizia ICCJ, iar Recursul în interesul legii vine să clarifice prevederile din lege fiind obligatorii în sistemul juridic de drept. Astfel rămân pe deplin aplicabile și pentru determinarea regulilor de împlinire a termenului de prescripție potrivit noului Cod de procedură fiscală putând avea efecte inclusiv în ce privește dreptul și întinderea nașterii dreptului la creanță cu toate consecințele care decurg din aceasta. Urmând același principiu norma specială privitoare la prețurile de transfer se va completa inclusiv cu Liniile directoare privind prețurile de transfer emise de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale, cu amendamentele/modificările și completările ulterioare, și Codul de conduită privind documentația prețurilor de transfer, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C, nr. 176/1 din 28 iulie 2006. Respectivele orientări au fost concepute ca instrument fără caracter juridic obligatoriu, prin care IMN-urile și autoritățile fiscale sunt ajutate să găsească, în cazurile de stabilire a prețurilor de transfer, soluții prin care să se reducă la minimum conflictele și să se limiteze litigiile. Orientările OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer au fost publicate prima dată în 1995 și sunt actualizate cu regularitate. Complexitatea normelor de stabilire a prețurilor de transfer și punerea lor în aplicare diferită în dreptul intern al statelor membre generează o serie de alte probleme: - transferul de profituri și evitarea obligațiilor fiscale; - prețurile de transfer pot fi manipulate cu ușurință pentru a se transfera profituri și pentru a fi utilizate în contextul unor scheme de planificare fiscală agresivă; - litigiile și dubla impunere: stabilirea prețurilor de transfer este un domeniu mai subiectiv decât alte domenii ale impozitării directe și indirecte și, din acest motiv, mai predispus la litigii, deoarece administrațiile fiscale nu au întotdeauna un interes și o interpretare comune; - costurile ridicate de conformare fiscală: dubla impunere reprezintă deja un cost considerabil pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier. În plus, costurile de conformare fiscală legate de stabilirea prețurilor de transfer sunt la rândul lor semnificative. Aceste costuri rezultă din obligația întreprinderilor de a stabili ce prețuri ar putea fi considerate compatibile cu principiul valorii de piață, ceea ce presupune efectuarea de studii și întocmirea și menținerea/actualizarea documentației aferente. Aceste bariere fiscale din calea întreprinderilor împiedică buna funcționare a pieței unice și blochează perspectivele de realizare a potențialului acesteia în ceea ce privește sporirea eficienței. Drept urmare, competitivitatea pieței unice este subminată. Erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor a condus la adoptarea Directivei împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAD) în 2016, pentru a se asigura punerea în aplicare coordonată în statele membre a măsurilor-cheie împotriva evitării obligațiilor fiscale care decurg din acțiunile desfășurate la nivel intern conform Planului de acțiune al OCDE fiind astfel stabilite o serie de norme specifice și generale de combatere a abuzurilor în domeniul fiscal. Directiva a fost modificată în 2017 prin includerea de norme suplimentare împotriva evitării obligațiilor fiscale, aplicabile în cazul tratamentelor neuniforme în diferite sisteme fiscale. În paralel, de la adoptarea sa în 2011, Directiva privind cooperarea administrativă (DAC) a fost revizuită și extinsă în mai multe rânduri, pentru a permite un schimb de informații fiscale la scară largă și în timp util între autoritățile fiscale din întreaga Uniune, prin care să se sprijine asigurarea respectării legislațiilor fiscale ale statelor membre. În temeiul DAC3, autoritățile naționale competente, printre altele, fac schimb automat de informații referitoare la așa-numitele acorduri prealabile privind prețul de transfer. DAC6 reglementează schimbul automat de informații raportate de intermediari sau de contribuabilul relevant cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării. Reducerea costurilor de conformare fiscală a devenit o prioritate la nivelul statele membre interesate, fiind adoptat un cadru de conformitate și cooperare la nivelul UE, denumit deseori „Abordarea europeană a încrederii și cooperării” (European Trust and Cooperation Approach, ETACA). Există astăzi mai mult ca oricând necesitatea elaborării unui cadru clar la nivelul UE pentru un dialog preventiv între administrațiile fiscale și contribuabilii întreprinderi, astfel încât să se stimuleze un dialog preventiv în urma căruia administrațiile fiscale să efectueze o evaluare a riscurilor de nivel ridicat prezentate de politica se stabilire a prețurilor de transfer adoptată de întreprinderi multinaționale mari. Liniile directoare OCDE pentru întreprinderile multinaționale (linii directoare) se referă la recomandările adresate de către guverne întreprinderilor multinaționale și au ca obiective după cum urmează: - urmăresc să se asigure că activitățile acestor întreprinderi sunt în armonie cu politicile guvernamentale, pentru a consolida încrederea reciprocă între întreprinderi și societățile în care își desfășoară activitatea, pentru a îmbunătăți mediul de investiții străine și a crește contribuția întreprinderilor multinaționale la dezvoltarea durabilă. - fac parte din Declarația OECD cu privire la investițiile internaționale și întreprinderile multinaționale, iar celelalte elemente se referă la tratamentul național, cerințele contradictorii referitoare la întreprinderi, precum și stimulentele și barierele în calea investițiilor internaționale. - stabilesc principiile voluntare și standarde pentru comportamentul responsabil în afaceri, cu respectarea legilor în vigoare și a standardelor acceptate la nivel internațional. Cu toate acestea, mediul internațional de afaceri a cunoscut profunde schimbări structurale și chiar liniile directoare au evoluat pentru a reflecta aceste schimbări. În acest scop au fost făcuți pași importanți din care se desprind fără a se limita următoarele, companiile trebuie: - să contribuie la progresul economic, social și de mediu, pentru a realiza o dezvoltare durabilă. Să respecte drepturile, recunoscute la nivel internațional, ale persoanelor afectate de activitățile lor. Să încurajeze consolidarea capacităților locale printr-o strânsă colaborare cu comunitatea locală, inclusiv interesele de afaceri, precum și dezvoltarea activităților întreprinderii pe piețele interne și externe, în conformitate cu nevoia de practici comerciale loiale; - să sprijine și să respecte principiile de bună guvernanță corporativă și să dezvolte și să aplice bunele practici de guvernanță corporativă, inclusiv în interiorul grupurilor de întreprinderi; - să se abțină de la acțiuni discriminatorii sau disciplinare împotriva lucrătorilor care fac rapoarte de management bona fide sau, după caz, care sunt adresate autoritățile publice competente, cu privire la practicile care contravin legii, Liniile directoare sau politicile întreprinderii; - să întreprindă diligențele necesare, bazate pe risc, și să evite declanșarea sau contribuția la efectele adverse legate de aspectele reglementate de Liniile Directoare, prin propriile activități, și să abordeze aceste efecte, atunci când apar; - să aplice principiile responsabile de conduită în afaceri, compatibile cu Liniile directoare. Liniile directoare recomandă ca întreprinderile să aplice bune practici de management corporativ extrase din Liniile directoare OECD de guvernanță corporativă. Principiile fac apel la recunoașterea drepturilor stabilite prin lege sau prin acorduri mutuale ale părților interesate și să încurajeze cooperarea activă cu părțile interesate în asigurarea durabilității. Respectarea liniilor directoare de către întreprinderi este voluntară nefiind obligatorie legal. Cu toate acestea companiile ar trebui să caute modalități de a respecta aceste principii și standarde cât mai mult posibil pentru a nu încălca legislația națională.

Orientările OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer

Articolul 9 din propunerea de directivă face trimitere la metodele principale de stabilire a prețurilor de transfer. Metoda comparării prețurilor „Metoda prețului de revânzare” începe cu prețul la care un produs achiziționat de la o întreprindere asociată este revândut unei întreprinderi independente. „Metoda cost plus”, „metoda marjei nete”, „metoda împărțirii profitului”. Analiza comparabilității este piatra de temelie pentru aplicarea principiului valorii de piață. Ajustarea/Estimarea prețurilor de transfer, pentru a reflecta prețul de piață al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzacției, se efectuează de organele fiscale la valoarea configurată de tendința centrală a pieței. Tendința centrală a pieței va fi considerată valoarea mediană a intervalului de comparare a indicatorilor financiari ai societăților/valorii tranzacțiilor comparabile identificate sau în situația în care nu se găsesc suficiente societăți/tranzacții comparabile pentru a putea stabili un interval de comparabilitate, fiind identificate cel mult trei societăți sau tranzacții comparabile, se va utiliza media aritmetică a indicatorilor financiari ai acestor societăți sau a tranzacțiilor comparabile identificate. În cazul ajustării/estimării prețurilor de transfer, identificarea tranzacțiilor sau societăților comparabile se va face conform datelor generale despre tranzacții similare sau a indicatorilor financiari aferenți activităților care urmează a face obiectul ajustării/estimării și la care atât organul de inspecție fiscală, cât și contribuabilul/plătitorul pot avea acces. Stabilirea prețurilor de transfer se referă la fixarea unor prețuri pentru tranzacții transfrontaliere care au loc între întreprinderi asociate în cadrul unui grup de IMN-uri. Dat fiind că impozitele se calculează, în general, pe baza conturilor la nivel de entitate, prețurile sau alte condiții în care au loc aceste tranzacții transfrontaliere între întreprinderi asociate au efecte asupra veniturilor și/sau cheltuielilor entităților relevante în legătură cu tranzacțiile respective și, în consecință, asupra cuantumului profitului înregistrat de fiecare entitate din grup în scopuri fiscale în jurisdicția în care entitatea în cauză își desfășoară activitatea. Standardul recunoscut la nivel mondial pentru stabilirea prețurilor dintre întreprinderi asociate în scopuri fiscale este așa-numitul „principiu al valorii de piață”. Conform principiului valorii de piață, membrii individuali ai unui grup de IMN-uri trebuie să tranzacționeze unii cu alții ca și cum ar fi părți terțe independente. Cu alte cuvinte, tranzacțiile dintre două întreprinderi asociate ar trebui să reflecte rezultatul care ar fi fost obținut dacă părțile nu ar fi afiliate, și anume dacă părțile ar fi independente una de cealaltă, iar rezultatul (prețul sau marjele) ar fi fost determinat de forțe ale pieței (deschise). Pentru aplicarea principiului valorii de piață este necesar să se efectueze o analiză a comparabilității, care abordează, în linii mari, două aspecte principale: (i) identificarea relațiilor comerciale sau financiare dintre întreprinderile asociate, a condițiilor în care se desfășoară respectivele relații și a circumstanțelor cu relevanță economică aferente respectivelor relații și (ii) compararea condițiilor și a circumstanțelor cu relevanță economică ale tranzacțiilor dintre întreprinderi asociate (tranzacții controlate) cu cele ale tranzacțiilor comparabile dintre întreprinderi independente (tranzacții necontrolate comparabile). Factorii de comparabilitate de avut în vedere sunt: (i) condițiile contractuale ale tranzacției, (ii) analiza funcțională (funcțiile pe care le îndeplinește fiecare întreprindere, ținându-se seama de activele utilizate și de riscurile asumate), (iii) caracteristicile produsului sau ale serviciului care face obiectul unei tranzacții, (iv) circumstanțele economice, (v) strategiile de afaceri, tranzacției controlate, ar trebui să se efectueze comparația și să se verifice efectiv dacă tranzacția se desfășoară în condițiile valorii de piață. Necesitatea adoptării unei Directive privind prețurile de transfer Pentru reducerea la minimum a litigiilor și pentru asigurarea unei abordări comune în Uniune, în prezenta directivă se prevede, de asemenea, că un contribuabil nu ar trebui să fie supus unei ajustări, când rezultatele sale se încadrează în intervalul intercuartilic, cu excepția cazului în care administrația fiscală sau contribuabilul dovedește că o anumită poziționare diferită în interval este justificată de faptele și circumstanțele cazului respectiv. Când rezultatele unei tranzacții controlate nu se încadrează în intervalul de comparare, administrațiile fiscale ar trebui să aibă obligația de a efectua o ajustare a medianei tuturor rezultatelor, cu excepția cazului în care contribuabilul sau administrația fiscală dovedește că orice alt punct din interval permite calcularea cu mai multă fiabilitate a prețului conform principiului valorii de piață într-un caz dat. Pentru reducerea sarcinii de conformare fiscală a contribuabililor care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier în Uniune, ar trebui, de asemenea, să se introducă o abordare comună a documentației de stabilire a prețurilor de transfer. Prelucrarea de date cu caracter personal efectuată în cadrul prezentei directive ar trebui să respecte Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului. Definiția întreprinderii și a sediului permanent (…) b) o societate este o societate asociată a unei alte societăți dacă, cel puțin: (i) prima societate are o participare minimă directă de 25% în capitalul celei de-a doua întreprinderi; sau (ii) cea de-a doua societate are o participare minimă directă de 25% în capitalul primei societăți; sau (iii) o societate terță are o participare minimă directă de 25% atât în capitalul primei societăți, cât și în al celei de-a doua. (iv) participările în capitalul social trebuie să fie deținute numai la întreprinderile rezidente pe teritoriul Uniunii Europene; c) sintagma sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri situat într-un stat membru, prin care se desfășoară în întregime sau în parte activitatea unei societăți rezidente într-un alt stat membru. În propunerea de Directivă, „întreprindere asociată” înseamnă o persoană care este afiliată altei persoane în oricare dintre următoarele moduri: (a) o persoană participă la gestionarea altei persoane prin faptul că se află în poziția de a exercita o influență semnificativă asupra celeilalte persoane; (b) o persoană participă la controlul asupra unei alte persoane printr-o participație care depășește 25% din drepturile de vot; (c) o persoană participă la capitalul unei alte persoane printr-un drept de proprietate care, direct sau indirect, depășește 25% din capital; (d) o persoană are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul unei alte persoane. Tranzacțiile între persoanele afiliate sunt considerate a fi realizate conform principiului valorii de piață dacă indicatorul financiar al tranzacției/valoarea tranzacției (marjă/rezultat/preț) se încadrează în intervalul de comparare. Pentru stabilirea intervalului de comparare se vor respecta următoarele prevederi: 1. analiza de comparabilitate va avea în vedere criteriile teritoriale în următoarea ordine: național, Uniunea Europeană, paneuropean, internațional; 2. disponibilitatea rezonabilă a datelor la momentul stabilirii prețurilor de transfer sau la momentul documentării acestora, pentru care contribuabilul/plătitorul verificat prezintă documentele justificative pentru datele utilizate la momentul stabilirii prețurilor de transfer; 3. marja de comparare reprezintă intervalul de valori ale prețului sau marjei/rezultatului aferent tranzacțiilor comparabile derulate între societăți comparabile independente; 4. pentru determinarea valorilor extreme, marja de comparare va fi împărțită în 4 segmente. Segmentele de maxim și de minim reprezintă rezultatele extreme. Intervalul de comparare reprezintă intervalul de valori ale prețului sau marjei/rezultatului aferent tranzacțiilor comparabile derulate între societăți comparabile independente, după eliminarea din marja de comparare a rezultatelor extreme; 5. la stabilirea și calculul estimării/ajustării nu se vor utiliza rezultatele extreme din cadrul marjei de comparare; 6. dacă valoarea mediană nu poate fi identificată (valoarea mediană reprezintă acea valoare care se regăsește la mijlocul intervalului de comparare), va fi realizată media aritmetică a celor două valori de mijloc ale intervalului de comparare. Stadiul actual al reglementării naționale privind prețurile de transfer Indicatori obligatorii privind întocmirea dosarului de prețuri de transfer Elaborarea secțiunilor descriptive - surse de informații: situații financiare, bilanțuri și note contabile, rapoarte anuale, prezentări interne etc.; Analiza funcțională va avea ca scop colectarea de informații specifice pe tranzacții (e.g. contracte încheiate sau în curs, facturile fiscale etc.). Pentru aceasta se va realiza o arhitectură a setului de cereri de informații privind analizarea datelor, cu punctele cheie, analiza SWOT. Inventarierea tranzacțiilor cu persoane afiliate Identificarea documentației existente la nivel de grup - politici de prețuri de transfer/studii de comparabilitate/dosare de prețuri de transfer; - probleme prioritare: analiză sistemică actualizare, perspective. Foarte important este de reținut faptul că dosarul prețurilor de transfer solicitat nu va acoperi tranzacțiile și perioadele care au făcut obiectul unui acord de preț în avans sau tranzacțiile pentru care a fost emisă o decizie de ajustare/estimare a venitului sau cheltuielii uneia dintre persoanele afiliate, pentru care urmează să prezentați documentele în cauză. În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 442/2016 privind cuantumul tranzacțiilor, termenele pentru întocmire, conținutul și condițiile de solicitare a dosarului prețurilor de transfer și procedura de ajustare/estimare a prețurilor de transfer, poate fi solicitată prelungirea termenului de prezentare a dosarului prețurilor de transfer, o singură dată, pentru motive temeinic justificate. Având în vedere inspecția fiscală în curs de derulare, în baza prevederilor art. 1 și art. 2 alin. (2) și (4) din Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 442/2016 privind cuantumul tranzacțiilor, termenele pentru întocmire, conținutul și condițiile de solicitare a dosarului prețurilor de transfer și procedura de ajustare/estimare a prețurilor de transfer, până la o dată fixată de organul de inspecție, contribuabilul va putea prezenta dosarul prețurilor de transfer. În adresa de prelungire a termenului organul fiscal, pe lângă data prelungirii, motivarea acesteia prin indicarea temeiului de drept va indica locul de prezentare a dosarului de transfer la sediul organului fiscal/la locul de desfășurare al inspecției fiscale situat la contribuabil sau după caz la firma de consultanță care întocmește dosarul fiscal dacă această modalitate este agreată de părți. Termenul pentru punerea la dispoziție a dosarului prețurilor de transfer întocmit conform prevederilor legale, solicitat de organul de inspecție, va fi de maximum 10 zile calendaristice de la data solicitării, dar nu mai devreme de 10 zile de la expirarea termenului stabilit pentru întocmire. Pentru contribuabilii/care au obligația întocmirii dosarului prețurilor de transfer conform prevederilor art. 2 alin. (4), organul de inspecție fiscală va stabili termenul pentru prezentarea de către contribuabili/plătitori a acestuia prin formularul de solicitare. Termenul pentru prezentarea dosarului prețurilor de transfer, solicitat potrivit prevederilor art. 2 alin. (4), va fi cuprins între 30 și 60 de zile calendaristice, cu posibilitatea prelungirii o singură dată, la solicitarea scrisă a contribuabililor/plătitorilor, cu o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice. În aceste condiții, dacă se impune, inspecția fiscală poate fi suspendată până la expirarea termenului de punere la dispoziție a dosarului prețurilor de transfer, în temeiul prevederilor art. 127 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. (Tabel 1)

Dosarul Prețurilor de Transfer

Procesul de întocmire a unui dosar de prețuri de transfer este unul complex simbioza proiecțiilor pe orizontală și pe verticală conduc la simulări ciclice anterioare în vederea adaptării oricăror detalii ulterioare declanșării procesului inițiat astfel că până la finalizare DPTA poate fi abdatat pentru îndeplinirea procesului conform. În vederea documentării respectării principiului valorii de piață a prețurilor de transfer practicate în cadrul tranzacțiilor desfășurate cu persoane afiliate, contribuabilii/plătitorii au obligația de a întocmi dosarul prețurilor de transfer, în condițiile stabilite prin prezentul ordin. Contribuabilii din categoria marilor contribuabili, stabiliți prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egală cu oricare din pragurile de semnificație, prevăzute în OPANAF nr. 448/2016, au obligația întocmirii anuale a dosarului prețurilor de transfer. În conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală contribuabilii/Plătitorii au obligația să prezinte dosarul prețurilor de transfer, la solicitarea organului de inspecție fiscală, pe perioada derulării unei inspecții fiscale. [spacer style="2"]

Opozabilități și excepții

Prin excepție obligația de prezentare a dosarul prețurilor de transfer se menține și în afara unei acțiuni de inspecție fiscală, conform prevederilor art. 58 și art. 64 C. pr. fisc. Contribuabilului care are calitatea de a fi beneficiar al unui acord de preț în avans (denumit APA) emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală, nu întocmește dosarul prețurilor de transfer dacă și numai dacă APA astfel emis este pentru tranzacțiile și perioadele care sunt acoperite de acordul de preț în avans emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală sau pentru tranzacțiile pentru care a fost emisă o decizie de ajustare/estimare a venitului sau cheltuielii uneia dintre persoanele afiliate în conformitate cu prevederile art. 283 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Obligația întocmirii și prezentării dosarului prețurilor de transfer se menține în cadrul unei acțiuni de inspecție fiscală, pentru contribuabilii din categoria marilor contribuabili, care nu se încadrează în criteriile nivelului valoric, precum și contribuabilii din categoriile contribuabililor mici și mijlocii, care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egală cu oricare din pragurile de semnificație.

Regimul tranzacțiilor intragrup privind prețurile de transfer

Fiecare membru al grupului fiscal are obligația să întocmească dosarul prețurilor de transfer care va cuprinde atât tranzacțiile desfășurate cu membrii grupului fiscal, precum și cu entitățile afiliate din afara grupului fiscal. Prin derogare de la prevederile alin. (2) al art. 108 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, dosarele prețurilor de transfer întocmite de fiecare membru al grupului fiscal vor fi prezentate de către persoana juridică responsabilă.

Furnizarea de informații

La cererea scrisă a organului de inspecție fiscală, în vederea completării dosarului prețurilor de transfer, contribuabilul/plătitorul va furniza și alte informații suplimentare, relevante pentru documentarea respectării principiului valorii de piață. Contribuabilul sau altă persoană împuternicită de acesta are obligația de a furniza organului fiscal informațiile necesare pentru determinarea stării de fapt fiscale. În același scop, organul fiscal are dreptul să solicite informații și altor persoane cu care contribuabilul/plătitorul are sau a avut raporturi economice sau juridice, iar acestea au obligația de a furniza informațiile solicitate. Informațiile furnizate de alte persoane se iau în considerare numai în măsura în care sunt confirmate și de alte mijloace de probă. În cazul în care contribuabilul completează dosarul cu elemente suplimentare, la solicitarea organului fiscal competent, acestea vor fi însoțite de trimiteri la documentația inițială, pentru o corelare eficientă a dispozitivului motivării. Dosarul prețurilor de transfer, respectiv completările ulterioare solicitate, după caz, vor fi puse la dispoziția organului fiscal solicitant, la sediul acestuia sau la locul de desfășurare a inspecției fiscale, în termenul stabilit de acesta. Filele vor fi îndosariate, numerotate și însoțite de opis. În cazul în care există documente în limba străină, acestea vor fi însoțite de traduceri în limba română, în condițiile legii. Anexele la dosarul prețurilor de transfer care sunt disponibile și în format electronic vor fi înaintate organului fiscal competent într-un format editabil. Informațiile obținute în cadrul procesului de întocmire trebuie ulterior aprofundate și validate în cadrul structurii dosarului DPTA, întrucât nu de puține ori, atunci când se intră în detalii, se identifică tranzacții noi, se constată diferențe sau aspecte care au fost omise în cadrul discuțiilor preliminare. Ori de câte ori contribuabilii realizează tranzacții cu persoane afiliate fără respectarea principiului valorii de piață, conform prevederilor art. 11 din Codul fiscal, organele de inspecție fiscală au obligația să ajusteze cuantumul prețurilor de transfer practicate. Ajustarea se va realiza pentru acele tranzacții derulate cu persoane afiliate pentru care contribuabilul/plătitorul nu a documentat faptul că prețurile de transfer stabilite au respectat principiul valorii de piață. Întocmirea dosarului de prețuri de transfer înainte de finalizarea situațiilor financiare anuale. Sumele/calculele de profitabilitate incluse în cadrul dosarului de prețuri de transfer au la bază informațiile aflate în situațiile financiare.

Termenele acordate de către autorități pentru întocmirea și prezentarea dosarului de prețuri de transfer

Contribuabilul solicită prelungirea termenului cu 30 de zile însă primește răspuns că nu se aprobă sau că se aprobă doar prelungirea cu un număr mai mic de zile până la 30 de zile. 1. Identificarea anilor în cadrul termenului de prescripție de realizare a controlului fiscal: - termenul de prescripție; - depunerea declarațiilor rectificative pe anii precedenți; - considerarea inspecțiilor fiscale anterioare; Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile întreprinderilor, prin derogare de la art. 56 privind Codul fiscal, termenul pentru depunerea declarației aferente trimestrului IV 2023 (formular 100 - Declarație privind obligațiile la bugetului de stat) și plata impozitului aferent acestui semestru este până la data de 26 iunie 2024. Foarte important potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) C. fisc. potrivit cărora perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. Declarația 101 are termen de depunere la 25 iunie întocmirea bilanțului să corespundă cu bilanț. Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, prin derogare de la prevederile art. 41 și art. 42 C. fisc., termenul pentru depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit (formular 101) Declarație privind impozitul pe profit și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2023 este până la data de 25 iunie 2024 inclusiv, iar pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) C. fisc. până la data de 25 a celei de-a șasea luni, inclusiv, de la încheierea anului fiscal modificat. În situația unor erori materiale se pot depune rectificative. Informațiile privind capitalul propriu se pot prelua din situațiile financiare care, potrivit art. 36 din Legea contabilității nr. 82/1990, cu modificările și completările ulterioare, se depun până la termenul maxim (de regulă) de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar. Termenul de întocmire a dosarului prețurilor de transfer este termenul legal stabilit pentru depunerea declarațiilor anuale privind impozitul pe profit, pentru fiecare an fiscal. În cazul în care pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de organul de inspecție fiscală, inclusiv în situația în care acestea privesc elaborarea și prezentarea dosarului prețurilor de transfer, organul fiscal competent poate decide inclusiv suspendarea inspecției fiscale.

Tabel. 1 Reguli privind întocmirea dosarului de TP, și de prezentare la organul fiscal

Categorie contribuabili Nivelul valoric* al pragului de semnificație Termen de întocmire/ Termen de prezentare
A. Marii Contribuabili Criteriu - tranzacții peste primul set de praguri 200.000* EUR tranzacții financiare; 250.000 EUR tranzacții cu servicii; 350.000 EUR tranzacții cu bunuri. Întocmire anuală (până la data depunerii D101 declarației anuale de impozit pe profit)/prezentare în 10 zile calendaristice de la data solicitării
B. Marii contribuabili Criteriu - tranzacții sub primul nivel valoric al pragurilor Contribuabilii mijlocii și mici Criteriu - tranzacții peste al doilea nivel valoric al pragurilor 50.000* EUR tranzacții financiare; 50.000* EUR tranzacții cu servicii; 100.000 EUR tranzacții cu bunuri. Întocmire la cerere/prezentare în termenul acordat de organul fiscal (între 30 și 60 de zile). Termenul se poate prelungi o singură dată cu maxim 30 de zile
Contribuabilii care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, sub oricare din pragurile de semnificație stabilite mai sus item

Nu au obligația întocmirii dosarului TP

Vor documenta respectarea principiului valorii de piață, în cadrul unei inspecții fiscale, conform regulilor generale prevăzute de reglementările financiar-contabile și fiscale în vigoare.

* calculată la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a anului fiscal;

Etape de întocmire a dosarului de prețuri de transfer

Prioritar în cadrul unei oferte privind întocmirea dosarului prețurilor de transfer este atât abordarea sistemică de culegere de date și verificarea conformității cu cerințele dosarului de prețuri de transfer astfel încât timpul să fie valorificat cu succes cu respectarea termenelor impuse de legislația fiscală. Stabilirea unei etapizări în elaborarea dosarului prețurilor de transfer care poate fi maximizată prin inserarea priorităților specificului întreprinderii analizate ne va ajuta în procesele de redactare a dosarului de prețuri de transfer, după cum se exemplifică în Figura. 1 În analiza riscurilor vom căuta atenuarea proceselor de întocmire a dosarului prețurilor de transfer, întrucât pot fi descoperite date noi sau cereri precum completarea cu date noi care nu au fost avute în vedere în prima simulare de concepere a dosarului prețurilor de transfer, se alcătuiește un glosar de priorități de lucru. Astfel după efectuarea conform datelor și înscrisurilor inițiale ale contribuabilului a unei analize de risk management, date ce vor analiza în corelație pentru un rezultat bun. Totodată se vor avea în vedere colectarea tuturor informațiilor relevante pentru cazul în speță al contribuabilului pentru ca în procesarea unei propuneri de preț să se reflecte cu succes corelarea datelor. În acest sens participarea activă a suportului de resurse umane în realizarea acestei etape să fie dinamic estimarea acestui efort fiind un punct important. În vederea documentării respectării principiului valorii de piață contribuabilul/plătitorul care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate are obligația să întocmească dosarul prețurilor de transfer în vederea stabilirii stării de fapt fiscale și a obligațiilor fiscale datorate, iar în acest scop contribuabilul are obligația să conducă evidențe fiscale, potrivit actelor normative în vigoare.

Prin urmare se vor avea în vedere evidențele fiscale, documentele precum registrele, situațiile, precum și orice alte înscrisuri care, potrivit legislației fiscale, trebuie întocmite în mod obligatoriu în vederea stabilirii stării de fapt fiscale și a creanțelor fiscale, din care cu titlu de exemplu sunt jurnalul pentru vânzări, jurnalul pentru cumpărări, registrul de evidență fiscală. (tabel 2).

Nr. Crt. Felul tranzacției Denumire parte afiliată Valoare tranzacție 2023 (RON fără TVA Metodologia de prețuri de transfer aplicată Descriere pe scurt a tranzacției a contextului economic
Tranzacțiile transfrontaliere pot include, fără a se limita la acestea, realizarea de investiții, furnizarea de bunuri, servicii, finanțare sau utilizarea unor active corporale sau necorporale și nu trebuie neapărat să implice în mod direct persoana căreia i se adresează decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră; o) acord prealabil privind prețul de transfer - orice acord, comunicare sau orice alt instrument sau acțiune cu efecte similare, inclusiv unul(una) emis(ă), modificat(ă) sau reînnoit(ă) în contextul unui control fiscal și care îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții: 1. este emis(ă), modificat(ă) sau reînnoit(ă) de către sau în numele guvernului sau al autorității fiscale din unul sau mai multe state membre, inclusiv al oricărei subdiviziuni teritoriale sau administrative din acestea, inclusiv autorități locale, indiferent dacă acesta (aceasta) este efectiv utilizat(ă); 2. este emis(ă), modificat(ă) sau reînnoit(ă) la adresa unei anumite persoane sau a unui grup de persoane și pe care această persoană sau grup de persoane are dreptul să se bazeze; 3. stabilește, anterior tranzacțiilor transfrontaliere între întreprinderi asociate, un set corespunzător de criterii pentru stabilirea prețurilor de transfer pentru aceste tranzacții sau determină atribuirea profiturilor către un sediu permanent; p) întreprindere asociată: 1. în sensul art. 291^1 înseamnă o întreprindere care participă direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei alte întreprinderi sau când aceleași persoane participă direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul întreprinderilor; 2. în sensul art. 291^4 și al anexei nr. 4 înseamnă o persoană care se află în legătură cu altă persoană în cel puțin unul dintre următoarele moduri: (i) o persoană participă la gestionarea unei alte persoane prin faptul că se află în poziția de a exercita o influență semnificativă asupra celeilalte persoane;

Semne distinctive specifice privind prețurile de transfer

Un aranjament transfrontalier care implică utilizarea unor reglementări unilaterale privind „zona de siguranță”, potrivit înțelesului atribuit acestei noțiuni de Liniile directoare privind prețurile de transfer emise de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale, cu modificările și completările ulterioare. Un aranjament transfrontalier care implică transferul de active necorporale greu de evaluat. Noțiunea „active necorporale greu de evaluat” vizează activele necorporale sau drepturile asupra acestora pentru care, la momentul transferului lor între întreprinderi asociate: a) nu există elemente comparabile fiabile; b) la data la care a fost încheiată tranzacția, previziunile privind viitoarele fluxuri de numerar sau veniturile preconizate a fi obținute din activul necorporal transferat sau ipotezele utilizate în evaluarea activului necorporal sunt incerte, generând dificultăți în preconizarea nivelului final de succes al activului necorporal la momentul transferului. Un aranjament transfrontalier care implică un transfer transfrontalier de funcții și/sau riscuri și/sau de active în interiorul unui grup, dacă veniturile anuale preconizate, determinate înainte de a calcula impactul dobânzilor și a impozitelor asupra acestora (EBIT), în perioada de 3 ani ulterioară transferului, de către entitatea/entitățile între care se realizează transferul, sunt mai mici de 50% din EBIT anuale preconizate de către această entitate/aceste entități care efectuează transferul dacă transferul nu ar fi avut loc. Informațiile comunicate de către autoritatea competentă din România cuprind următoarele: a) identitatea persoanei, alta decât o persoană fizică, și, dacă este cazul, a grupului de persoane din care aceasta face parte; b) un rezumat al deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau al acordului prealabil privind prețul de transfer, inclusiv o descriere a activităților comerciale sau a tranzacției sau seriei de tranzacții relevante, precum și orice alte informații care ar putea ajuta autoritatea competentă din alt stat membru să evalueze un posibil risc fiscal, fără a conduce la divulgarea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui procedeu comercial ori a unor informații a căror divulgare ar fi contrară politicii publice; c) data emiterii, modificării sau reînnoirii deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau a acordului prealabil privind prețul de transfer; d) data încetării perioadei de valabilitate a deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau a acordului prealabil privind prețul de transfer, în cazul în care aceasta este specificată; e) data încetării perioadei de valabilitate a deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau a acordului prealabil privind prețul de transfer, în cazul în care aceasta este specificată; f) tipul de decizie fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau de acord prealabil privind prețul de transfer; g) valoarea tranzacției sau a seriei de tranzacții aferente deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau acordului prealabil privind prețul de transfer dacă o astfel de valoare este menționată în decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau în acordul prealabil privind prețul de transfer; h) descrierea setului de criterii utilizate pentru a stabili prețurile de transfer sau prețul de transfer în sine, în cazul unui acord prealabil privind prețul de transfer; i) identificarea metodei utilizate pentru a stabili prețurile de transfer sau prețul de transfer în sine, în cazul unui acord prealabil privind prețul de transfer; j) identificarea celorlalte state membre, dacă există, care pot fi vizate de decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau de acordul prealabil privind prețul de transfer; k) identificarea oricărei persoane, alta decât o persoană fizică, din celelalte state membre, dacă există, care poate să fie afectată de decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau de acordul prealabil privind prețul de transfer (indicând statele membre de care sunt legate persoanele afectate).

Documentația de stabilire a prețurilor de transfer

Un element major de conformare fiscală pentru stabilirea prețurilor de transfer este documentația prin care se demonstrează că prețurile tranzacțiilor relevante sunt stabilite în conformitate cu principiul valorii de piață. Dosarul prețurilor de transfer va conține: A. Informații despre grup: 1. structura organizatorică, juridică și operațională a grupului (lista entităților componente din cadrul grupului, inclusiv sediile permanente și datele de identificare ale acestora), localizarea geografică a entităților componente, cu precizarea participațiilor de la nivelul grupului, din perioada pentru care a fost întocmit dosarul prețurilor de transfer; 2. descrierea generală a activității grupului, strategia de afaceri, inclusiv schimbările din strategia de afaceri din perioada pentru care a fost întocmit dosarul prețurilor de transfer; 3. descrierea politicii de stabilire a prețurilor de transfer la nivelul grupului, după caz; 4. prezentarea generală a tranzacțiilor între persoane afiliate; 5. descrierea generală a funcțiilor îndeplinite, riscurilor asumate și a activelor utilizate în cadrul tranzacțiilor derulate între persoanele afiliate (analiza funcțională), inclusiv schimbările intervenite în profilul funcțional al societăților din cadrul grupului, în perioada pentru care se întocmește dosarul prețurilor de transfer; 6. descrierea principalelor funcții îndeplinite, riscuri asumate și active utilizate, la nivel de grup, care contribuie semnificativ și definitoriu la crearea de valoare adăugată, cu individualizarea acestora la nivelul fiecărei entități participante în grup; 7. prezentarea deținătorilor de active necorporale și a drepturilor de proprietate aferente din cadrul grupului (brevet, licență, denumire comercială, marcă, siglă, know-how etc.), dacă este cazul; 8. descrierea generală a politicii de prețuri de transfer referitoare la aranjamentele financiare (servicii de finanțare intragrup) dintre persoanele afiliate, dacă este cazul; 9. descrierea eventualelor restructurări ale afacerilor în cadrul grupului, în perioada pentru care se întocmește dosarul prețurilor de transfer; 10. descrierea generală a activității de cercetare-dezvoltare a grupului, dacă este cazul; 11. prezentarea acordurilor de preț în avans încheiate de către contribuabil/plătitor sau de către alte societăți din cadrul grupului, în legătură cu acesta, cu excepția celor emise de către Agenția Națională de Administrare Fiscală. B. Informații despre contribuabil/plătitor: 1. structura organizatorică, juridică și operațională a contribuabilului/plătitorului (lista persoanelor afiliate, inclusiv sediile permanente și datele de identificare ale acestora), localizarea geografică a persoanelor afiliate, precizarea relațiilor de afiliere directe și indirecte ale contribuabilului/plătitorului, din perioada pentru care a fost întocmit dosarul prețurilor de transfer, cu evidențierea schimbărilor intervenite; 2. descrierea generală a activității contribuabilului/plătitorului, strategia de afaceri, inclusiv schimbările din strategia de afaceri din perioada pentru care a fost întocmit dosarul prețurilor de transfer; 3. descrierea tranzacțiilor derulate cu fiecare persoană afiliată și a contextului în care se derulează acestea; 4. descrierea politicii de stabilire a prețurilor de transfer la nivelul contribuabilului/plătitorului; 5. descrierea modalității de implementare a aplicării metodologiei prețurilor de transfer pentru tranzacțiile derulate cu persoanele afiliate de către contribuabil/plătitor; 6. descrierea activității de cercetare/dezvoltare a contribuabilului/plătitorului, acolo unde este cazul; 7. descrierea generală a politicii de prețuri de transfer referitoare la serviciile de finanțare intra-grup ale contribuabilului/plătitorului cu persoanele afiliate, cu prezentarea acordurilor de finanțare încheiate atât cu persoane afiliate, cât și cu creditori independenți, acolo unde este cazul; 8. prezentarea unor eventuale acorduri încheiate de contribuabil/plătitor cu persoane afiliate, ce vizează aranjamente de contribuții la cost; 9. descrierea tranzacțiilor constând în servicii intra-grup, respectiv prezentarea cheilor de alocare a costurilor, după caz, cu individualizarea serviciilor care contribuie semnificativ și definitoriu la crearea de valoare adăugată; 10. prezentarea principalelor piețe de desfacere pentru livrările de bunuri corporale/prestările de servicii ale contribuabilului/plătitorului cu persoanele afiliate; 11. descrierea tranzacțiilor legate de eventuale restructurări ale afacerilor ce implică contribuabilul/plătitorul în cauză, în perioada pentru care se întocmește dosarul prețurilor de transfer; 12. prezentarea detaliată a tranzacțiilor cu persoanele afiliate: a) fluxul de tranzacționare; b) fluxul de facturare; c) valoarea tranzacțiilor derulate cu persoana/persoanele afiliată (e); d) valoarea plăților/încasărilor aferente fiecărei tranzacții derulate de contribuabil/plătitor cu fiecare persoană afiliată. 13. prezentarea detaliată a analizei funcționale și a analizei de comparabilitate: a) caracteristicile bunurilor corporale sau necorporale sau a serviciilor, inclusiv a serviciilor de finanțare ce fac obiectul tranzacției/tranzacțiilor cu persoanele afiliate; b) strategii de afaceri specifice (de exemplu: strategii de penetrare a pieței, evenimente de natură extraordinară etc.); c) funcțiile îndeplinite, riscurile asumate și active utilizate de către contribuabil/plătitor și persoana/persoanele afiliată (e) pentru tranzacția/tranzacțiile derulată (e); d) termenii contractuali ai tranzacției/tranzacțiilor, cu anexarea copiilor contractelor/acordurilor ce stau la baza derulării tranzacției/tranzacțiilor cu persoanele afiliate; e) circumstanțele economice speciale ale tranzacției/tranzacțiilor; f) analiza de comparabilitate: informații cu privire la tranzacții comparabile externe sau interne (descrierea strategiei de căutare a societăților comparabile și a surselor de informații, prezentarea valorilor indicatorilor financiari utilizați în analiza de comparabilitate, descrierea eventualelor ajustări de comparabilitate realizate, prezentarea listei societăților comparabile și a listei societăților eliminate din eșantionul de comparabilitate, ca urmare a căutării manuale, cu precizarea motivelor excluderii etc.). Justificarea respectării principiului valorii de piață va avea la bază informațiile disponibile contribuabilului/plătitorului în mod rezonabil la momentul stabilirii/documentării prețurilor de transfer, cu prezentarea documentelor-suport în acest sens; g) o prezentare a prezumțiilor critice care au stat la baza stabilirii politicii de prețuri de transfer; h) o prezentare a motivelor pentru care s-a recurs la o analiză multianuală sau la o analiză anuală a datelor comparabile, după caz. 14. descrierea metodei de stabilire a prețurilor de transfer pentru fiecare tranzacție și argumentarea criteriilor de selecție a acesteia; în cazul metodelor de stabilire a prețurilor de transfer ce presupun selectarea părții testate va fi prezentată argumentarea pentru selectarea acesteia; 15. prezentarea acordurilor de preț în avans unilaterale sau bilaterale/multilaterale, care au legătură cu tranzacția/tranzacțiile derulată(e), la care Agenția Națională de Administrare Fiscală nu este parte; 16. prezentarea altor informații relevante pentru contribuabil/plătitor. Prin excepție, informațiile comunicate de statele membre între ele în temeiul art. 291^3 din Codul de procedură fiscală sunt utilizate în scopul evaluării riscurilor de nivel înalt aferente prețurilor de transfer și a riscurilor aferente erodării bazei impozabile și transferului profiturilor, inclusiv al evaluării riscului de neconformare de către membrii grupului de întreprinderi multinaționale la normele aplicabile în materie de prețuri de transfer și, după caz, în scopul analizelor economice și statistice. Ajustarea prețurilor de transfer de către autoritățile fiscale din statul membru destinatar nu se bazează pe informațiile care fac obiectul schimbului în temeiul art. 291^3. Autoritatea competentă din România poate utiliza informațiile primite, în temeiul art. 2913, de la celelalte autorități competente din statele membre, ca bază pentru efectuarea de cercetări suplimentare ale acordurilor prealabile privind prețul de transfer prevăzute la art. 52, ale grupului de întreprinderi multinaționale sau ale altor aspecte de natură fiscală în cursul unui control fiscal și pot fi făcute ajustări corespunzătoare ale venitului impozabil al entității constitutive. Pentru a depista grupurile de întreprinderi multinaționale care practică planificarea fiscală agresivă și pentru a reacționa în mod corespunzător, a fost creat cadrul general de transpunere a Directivei (UE) 2016/881 privind schimbul automat de informații privind rapoartele pentru fiecare țară în parte între statele membre contribuie la descurajarea planificării fiscale agresive practicate de grupul de întreprinderi multinaționale, întrucât acestea vor dispune de informațiile necesare.

Sancțiuni

Privind procedura de întocmire a prețurilor de transfer se desprind următoarele sancțiuni: - nerespectarea de către contribuabil a obligațiilor de întocmire a dosarului prețurilor de transfer în condițiile și la termenele prevăzute prin ordinul președintelui A.N.A.F., - nerespectarea de către contribuabil a obligației de a prezenta dosarul prețurilor de transfer la solicitarea organului fiscal central în condițiile art. 108 alin. (2); Neprezentarea, în timpul inspecției fiscale, a dosarului prețurilor de transfer, în termenele stabilite, conferă organelor de inspecție fiscală dreptul de a considera că tranzacțiile efectuate cu persoane afiliate sunt efectuate fără documentarea cuantumului prețurilor de transfer practicate. Prezentarea incompletă a dosarului prețurilor de transfer, reprezintă lipsa datelor necesare organului de inspecție fiscală, pentru a stabili dacă prețurile de transfer practicate respectă principiul valorii de piață. Amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii și mari - amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. e)-h); În situația neprezentării/prezentării incomplete a dosarului prețurilor de transfer, solicitat organele de inspecție fiscală vor proceda la estimarea cuantumului prețurilor de transfer. Estimarea se va realiza numai pentru tranzacțiile derulate cu persoane afiliate pentru care contribuabilul/plătitorul nu a prezentat dosarul prețurilor de transfer sau pentru care dosarul prețurilor de transfer a fost prezentat incomplet, nefiind astfel documentat faptul prin care cuantumul prețurilor de transfer stabilite respectă principiul valorii de piață. Ca urmare a operațiunii de estimare se ajustează suma venitului sau a cheltuielii, după caz, aferente rezultatului fiscal oricăreia dintre părțile afiliate, pe baza nivelului tendinței centrale a pieței.

Concluzii și discuții

Pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier costurile ridicate de conformare fiscală dubla impunere reprezintă deja un cost considerabil. Mai mult, costurile de conformare fiscală legate de stabilirea prețurilor de transfer sunt la rândul lor semnificative după cum se stipulează în cercetarea denumită studiului privind impozitul pe profit realizat de Comisia Europeană în 2001, „Impozitarea pe piața unică”, SEC(2001) 582 final, se pare că întreprinderile multinaționale mijlocii cheltuiesc sume cuprinse între aproximativ 1 milion EUR și 2 milioane EUR pe an pentru respectarea normelor de stabilire a prețurilor de transfer. Costurile de conformare fiscală suportate de întreprinderile multinaționale mari în legătură cu stabilirea prețurilor de transfer sunt cuprinse între aproximativ 4 milioane EUR și 5,5 milioane EUR pe an. Așadar aceste costuri rezultă din obligația întreprinderilor de a stabili ce prețuri ar putea fi considerate compatibile cu principiul valorii de piață, ceea ce presupune efectuarea de studii și întocmirea și menținerea/actualizarea documentației aferente. Aceste bariere fiscale din calea întreprinderilor deseori subminează competitivitatea pieței unice și ca urmare împiedică buna funcționare a acesteia și blochează perspectivele de realizare a potențialului acesteia în ceea ce privește sporirea eficienței. Necesitatea regândirii mecanismelor prețurilor de transfer a condus la necesitatea elaborării unei propuneri ce face parte din pachetul cunoscut sub numele de „Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului” sau „BEFIT”. Pe lângă propunerea de directivă privind stabilirea prețurilor de transfer, prin care se integrează în dreptul UE principii-cheie în materie de stabilire a prețurilor de transfer, cu scopul de a prezenta anumite abordări comune pentru statele membre, pachetul mai cuprinde o propunere separată, prin care se stabilește un set comun de norme pentru calcularea bazei de impozitare a marilor grupuri de întreprinderi din UE. Stabilirea prețurilor de transfer se referă la fixarea unor prețuri pentru tranzacții care au loc între întreprinderi asociate (și anume membre ale aceleiași întreprinderi multinaționale - IMN) și care implică transferul de bunuri sau servicii. Printre consecințele planificării fiscale agresive se numără deducerile duble atât în statul de origine, cât și în statul de rezidență, dubla neimpozitare, adică nici în statul de origine, nici în statul de rezidență al grupului, ceea ce conduce la reducerea bazei de impozitare și, implicit, la reducerea nivelului impozitelor. Prin urmare și în alte abordări de reglementare s-a motivat că lipsa unor cerințe în materie de transparență impuse grupurilor de întreprinderi multinaționale privind structura, politica lor de stabilire a prețurilor de transfer, precum și tranzacțiile lor interne cu părți afiliate permit acestora transferul artificial de venituri importante către țări avantajoase din punct de vedere fiscal pentru a-și reduce impozitele, ceea ce are un impact negativ asupra bugetului de stat datorită nealocării profitului în jurisdicția în care își desfășoară activitatea. Concluzia noastră este că prin această standardizare se vor fructifica relațiile de cooperare și colaborare la nivelul internațional însă perceperea unor standarde ca fiind limite vor constrânge uneori scopul aplicat al reglementării. În aceste cadre regimurile fiscale nu vor fi nevoite să își modifice procedurile dar se pot adapta prin valorificarea intereselor majore. Dacă se vor constata limitări ale litigiilor fiscale internaționale nu se vor putea atribui în totalitate aceste merite, ci rămâne să analizăm efectele economice și financiare care sunt prioritare. Câștigarea unui drept rezultat dintr-un litigiu fiscal este o obligație nu o resursă de motivare în viziunea standardizării, însă vom lansa această cercetare în viitoarea analiză prin valorificarea jurisprudenței internaționale. Adoptarea Directivei Consiliului de Stabilirea prețurilor de transfer COM (2023) 529, poate să modifice parte din doctrina națională pe această problematică, însă amintim că s-a subliniat, de principiu, nu poate fi recunoscută calitatea de izvor de drept uzanțelor contrare ordinii publice și nici cutuma care ar abroga o lege în vigoare (consuetudo abrogatoria si desuetudo), după cum arăta și Popescu (2023), așadar fiind pe teritoriul fiscalității reglementarea și aplicarea acesteia va reflecta principiile de bază formând astfel o conduită în stabilirea adevărului fiscal.

Referințe

Orientările OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale (https://www.oecd.org/tax/transfer-pricing/oecd-transfer-pricing- guidelines-for-multinational-enterprises-and-tax-administrations- 20769717.htm) Ordonanță nr. 16/2023 din 31 ianuarie 2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală Baias Flavius-Antoniu (a se vedea N. Popa, Teoria generală a dreptului, Ed. All Beck, București, 2005, p. 168) Popescu et all (2023), Prescripția dreptului de a cere executarea silită în cazul atragerii răspunderii membrilor organelor de conducere, în materia insolvenței prin raportare la Codul civil, în Pandectele Române issue 5, Wolters Kluwer, https://sintact.ro/comentarii-monografii-reviste-si-webinarii/articole/prescriptia-dreptului-de-a-cere-executarea-151029542 OCDE: https://www.oecd.org/ Convenția-model a OCDE pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital (https://www.oecd.org/ctp/treaties/model-tax-convention-on-income-and- on-capital-condensed-version-20745419.htm) Orientările OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale (https://www.oecd.org/tax/transfer-pricing/oecd-transfer-pricing- guidelines-for-multinational-enterprises-and-tax-administrations-20769717.htm) Popescu L., și colaboratorii (2020), Impactul activităților agricole asupra generării efectului de gaz, publicat în Jurnalul de Cercetare și Inovare pentru o Societate Durabilă (JRISS) Volumul 2, Numărul 1, 2020 ISSN: 2668-0416 Editura Thoth, DOI: 10.33727/JRISS.2020.1.13:87-102, https://jriss.4ader.ro/pdf/2020-01/13_Safta.pdf Popescu L., at al, 2021, Rolul fosfaților în agricultură și evidențierea problemelor cheie în agricultură din perspectiva schimbărilor climatice, Economics of Agriculture, Publicat: 2021-12-24, Vol. 4 (2021), 1001-1014; htps://ea.bg.ac.rs/index.php/EA/index Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene - Tratatul privind Uniunea Europeană (versiune consolidată) - Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (versiune consolidată) - Protocoale - Anexe - Declarații anexate la Actul final al Conferinței interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007 - Tabele de corespondență în Jurnalul Oficial C 326 , 26/10/2012 p. 0001 - 0390 Publicare în Jurnalul Oficial, Hotărâre: JO C 194 24.06.2014, p. 5,: JO C 156 01.06.2013, p. 18, https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2011:311:0009:0010:RO:PDF Directiva 2011/16/UE din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei nr. 77/799/CEE, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 64 din 11 martie 2011, p. 1-12 Studiu OECD https://www.oecd.org/tax/dispute/mutual-agreement-procedure-statistics-2021-inventory-trends.htm#tpcases Ordonanță nr. 5/2020 din 28 ianuarie 2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal OJ L 146, 3.6.2016, p. 8-21 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32016L0881

2. Încasarea amenzilor

UJ Premium | | 13 ianuarie 2026
Publicat în : Drept Financiar și Drept Procesual Penal și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept contravențional și Drept civil și Drept penal și Drept administrativ și Drept financiar și fiscal și RDP și Drept Fiscal |

Schimbarea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității are ca premisă existența unei creanțe executabile, în privința căreia să nu se fi împlinit termenul de prescripție a dreptului organelor de executare de a cere exe­cutarea silită. Este, de asemenea, necesar să fi expirat termenul de 30 de zile de la rămâ­nerea definitivă a sancțiunii, iar organul administrativ de la domiciliul contrave­nientului să constate insolvabilitatea debitorului, în cadrul unui proces-verbal întocmit în acest sens...

3. Unele considerații privind răspunderea în utilizarea fondurilor europene

UJ Premium | | 12 decembrie 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Internaţional și Drept civil și Drept procesual civil și Drept administrativ și Drept financiar și fiscal și RDP și Drept european și Drept Fiscal |

Art. 63 alin. (8) lit. b) din Regulamentul financiar 2018/1046 obligă comisia să excludă de la finanțarea UE cheltuielile făcute cu încălcarea legislației aplicabile. Încăl­carea legislației poate rezulta din controale și audituri efectuate la orice nivel al sistemelor de control din statul membru, din controale și audituri efectuate de comisie, din audituri efectuate de Curtea de Conturi Europeană sau din investigații desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), iar scopul acestor controale sau investigații este acela de a restabili o situație în care...

4. Principiul asumării răspunderii de către autoritatea contractantă în dreptul achizițiilor publice: implicații normative, teoretice și jurisprudențiale

UJ Premium | | 04 noiembrie 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept civil și Drept procesual civil și Drept administrativ și Drept comercial și RDP și Drept Fiscal |

În Directiva nr. 2014/24/UE privind achizițiile publice, principiul asumării răs­pun­derii de către autoritatea contractantă este asociat cu principiul transparenței, autoritatea contractantă fiind cea care își asumă răspunderea de a solicita alte mijloace de co­municare decât cele electronice în procesul de depunere. Totodată, prin Directivă sunt stabilite reguli exprese privind răspunderea autorităților contractante implicate în achizițiile publice în comun...

5. Noua configuraţie a cauzelor şi măsurilor alternative la pedeapsa închisorii prevăzute de dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005

UJ Premium | | 02 octombrie 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Drept civil și Drept procesual civil și Drept financiar și fiscal și Dreptul financiar și fiscal și Drept Fiscal |

Prin art. I pct. 7 al Legii nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative au fost modificate, între altele, şi dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale aflate în Capitolul III al acestui act normativ ce poartă denumirea „Cauze de reducere a pedepselor, interdicţii şi decăderi”...

6. Unele aspecte în legătură cu obligativitatea emiterii deciziilor de impunere şi consecinţele neemiterii acestor decizii

UJ Premium | | 26 septembrie 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Drept procesual civil și Drept financiar și fiscal și Drept constituțional și Drept comercial și Drept Fiscal |

Stabilirea impozitelor de către organele fiscale se poate face numai prin decizii de impunere, această activitate fiind circumscrisă procedurii de administrare a creanţelor fiscale. Astfel, în lipsa unor decizii de impunere, adică a unor titluri de creanţă fiscală, emise şi comunicate contribuabililor în condiţiile legii, organele fiscale nu pot pretinde şi încasa impozitele, iar sumele încasate cu nerespectarea acestor rigori procedurale sunt supuse restituirii...

7. Debutul procedurii de executare silită. Motivele de respingere a cererii de încuviințare a executării silite întâlnite în practica judecătorului stagiar

UJ Premium | și și și | 03 septembrie 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită și RRES și Drept civil și Drept procesual civil și Drept financiar și fiscal și Drept comercial și Drept Fiscal |

Un motiv de respingere a cererii de încuviinţare a executării silite, prevăzut de art. 666 alin. (5) pct. 1 C. pr. civ., priveşte necompetenţa organului de executare care a fost sesizat de către creditor cu cererea de executare silită. Astfel, relevante pentru efectuarea analizei asupra acestui motiv de respingere sunt prevederile art. 652 C. pr. civ., care stabilesc competenţa teritorială a executorului judecătoresc.

8. Intervenţionismul în contractele bancare încheiate cu consumatorii: reglementarea şi intervenţia ex ante. O perspectivă law & economics

UJ Premium | | 28 august 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Internaţional și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Drept civil și Drept procesual civil și Drept financiar și fiscal și Drept comercial și Dreptul financiar și fiscal și Drept european și Drept bancar și Drept Fiscal |

Necesitatea intervenţiei statului în raporturile private se concretizează odată cu apariţia eşecurilor pieţei, concept utilizat pentru justificarea diverselor tipologii de intervenţie care se pot manifesta în variate tipuri de intensitate, adaptate nevoii de corectare...

9. O problemă practică: Implicaţiile Deciziei nr. 20/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind competenţa instanţei de executare în raport cu prevederile Regulamentului nr. 1215/2012

UJ Premium | | 25 august 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită și RRES și Drept civil și Drept procesual civil și Drept comercial și Drept Fiscal |

În litigiile având ca obiect cereri formulate în procedura executării silite (contestaţie la executare, cerere de suspendare a executării silite etc.), în cazul unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească pronunţată într‑un alt stat membru al UE, se conturează dilema identificării instanţei de executare în condiţiile în care cererea de încuviinţare a executării silite a fost pronunţată de Tribunalul Timiş, problemă ridicată şi în raport de considerentele Deciziei nr. 20/2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

10. Reflecții pe marginea unei decizii preliminare - hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în cauza C-182/20

UJ Premium | | 15 iulie 2025
Publicat în : RRDA și Drept Fiscal |

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene la data de 23 aprilie 2020, Curtea de Apel Suceava, învestită cu o cerere de revizuire întemeiată pe art. 21 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, a solicitat, în baza art. 267 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, pronunțarea unei decizii preliminare, adresând Curții următoarea întrebare...

11. Despre puterea de imixtiune a autorităților fiscale în clauzele contractuale

UJ Premium | și | 03 iulie 2025
Publicat în : Drept Fiscal |

12. Fundamentul răspunderii solidare în materie fiscală a țăranilor liberi în Moldova și Țara Românească

UJ Premium | | 21 mai 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Internaţional și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Drept contravențional și Drept civil și Drept procesual civil și Drept administrativ și Drept financiar și fiscal și Drept comercial și RDP și Drept Fiscal |

Stratificarea socială s-a realizat pe fondul acumulării de bunuri. Acest proces se datora atât calităților unora dintre membrii obștii, cât și dezvoltării meșteșugurilor și comerțului, aproprierii anumitor bunuri din proprietatea devălmașă, dar și utilizării unor unelte de muncă superioare calitativ. Totuși, solidaritatea existentă între săteni a continuat să se manifeste și în noile condiții...

13. Despre regimul juridic al transformării transfrontaliere a societăţilor pe acţiuni, în comandită pe acţiuni şi a celor cu răspundere limitată, în reglementarea Legii societăţilor nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare

UJ Premium | | 19 mai 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Internaţional și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă și Drept civil și Drept procesual civil și Drept financiar și fiscal și Drept comercial și Dreptul financiar și fiscal și Drept european și RRDC și Drept Fiscal |

Persoanele juridice de naţionalitate străină (cu sediul în alte state) pentru a se putea bucura în România de recunoaşterea personalităţii lor juridice dobândite potrivit legii lor naţionale, fie vor fi recunoscute de plin drept, în cazul celor cu scop lucrativ şi care sunt legal constituite în ţara sediului social [art. 2.582 alin. (1) C. civ.], fie trebuie recunoscute (în România), în baza unei proceduri administrativ-judecătoreşti, în cazul celor fără scop lucrativ, aşa cum prevede alin. (2) al art. 2.582 C. civ...

14. Repere jurisprudenţiale privind regimul deducerii TVA

UJ Premium | | 12 mai 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Internaţional și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Drept civil și Drept procesual civil și Drept financiar și fiscal și Drept comercial și Drept european și Drept bancar și Drept Fiscal |

Directiva TVA, precum şi principiul proporţionalităţii şi principiul neutralităţii fiscale trebuie interpretate în sensul că nu impun să se acorde unei persoane impozabile, atunci când aceasta nu dispune de o factură pe numele său, dreptul de deducere a TVA achitat în amonte de o altă parte a unei asocieri fără personalitate juridică în scopul desfăşurării activităţii economice a acestei asocieri, chiar dacă persoana impozabilă este obligată la plata TVA pentru această activitate...

15. „Prejudiciul” – problema centrală a cauzelor de evaziune fiscală

UJ Premium | | 08 mai 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Procesual Penal și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Drept civil și Drept procesual civil și Drept penal și Drept financiar și fiscal și Drept comercial și Dreptul financiar și fiscal și Drept Fiscal |

Principiului disponibilităţii care guvernează acţiunea civilă în procesul penal, chiar şi atunci când este exercitată de către stat, face ca procurorul sau instanţa de judecată să nu poată limita acest aspect, organele judiciare neputându‑se subroga în drepturile persoanei vătămate, constituirea statului ca parte civilă fiind o opţiune, pe care acesta o poate sau nu exercita. Aşa fiind, Curtea Constituţională a reţinut că, „în condiţiile în care aplicarea cauzei de reducere a pedepselor prevăzute de lege în cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9 din Legea nr. 241/2005...

16. Desemnarea, înlocuirea şi sancţionarea administratorului judiciar şi a lichidatorului judiciar

UJ Premium | | 05 mai 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă și Drept civil și Drept procesual civil și Drept financiar și fiscal și Drept comercial și RRDC și Drept Fiscal |

Potrivit art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, se conferă legitimitate procesuală activă adunării creditorilor, în vederea formulării unei cereri de înlocuire sancţionatorie a administratorului/lichidatorului judiciar. Aşadar o astfel de solicitare înaintată de creditorul majoritar, în nume propriu, urmează a fi respinsă, întrucât, în opinia noastră, este promovată de o persoană căreia legiuitorul nu i‑a conferit calitate procesuală activă...

17. Daunele moratorii în materia despăgubirii în temeiul asigurării obligatorii de răspundere civilă auto

UJ Premium | | 02 mai 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept contravențional și Drept civil și Drept procesual civil și Dreptul financiar și fiscal și RRDC și Drept Fiscal și Dreptul consumatorului |

Asigurarea este obligatorie atunci când persoanele (fizice sau juridice) sunt obligate de norma imperativă să încheie un contract de asigurare într‑un anumit dome­niu şi în condiţiile stabilite, de asemenea, tot de lege. Caracterul obligatoriu (şi legal) al acestei asigurări se referă la determinarea sferei persoanelor îndatorate a încheia un contract de asigurare, într‑un domeniu şi în condiţiile stabilite de lege, drepturile şi obligaţiile părţilor contractante nefiind lăsate la latitudinea acestora...

18. Reguli de simplificare pentru operaţiunile intracomunitare

UJ Premium | | 28 aprilie 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Internaţional și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Drept civil și Drept procesual civil și Drept financiar și fiscal și Drept comercial și Dreptul financiar și fiscal și Drept european și Drept bancar și Drept Fiscal |

Directiva TVA prevede la art. 141 măsuri de simplificare în cazul opera­ţiunilor triunghiulare, pentru a evita înregistrarea în scopuri de TVA în alt stat membru a unui operator economic care face doar operaţiu­nea ce constă în cumpărarea de bunuri dintr‑un stat mem­bru şi re­vânzarea lor în alt stat membru, fără ca bunurile să tranz­iteze statul membru din care acesta comunică codul de TVA, bunurile fiind trans­portate direct din statul furnizorului în statul beneficiarului livrării...

19. Interpretare cu privire la modul de aplicare a normelor referitoare la compensarea orelor suplimentare

UJ Premium | și și | 18 aprilie 2025
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și Dreptul Muncii şi Dialogului Social și Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă și Drept civil și Drept procesual civil și PR și Drept Fiscal |

Modificarea succesivă a termenului prevăzut de art. 122 alin. (1) C. muncii – i.e. de la 30 de zile (în forma inițială), la 90 de zile (în prezent) – a produs o neconcordanță, prin raportare la dispozițiile nemodificate ale art. 123 alin. (1) C. muncii, necorelarea textelor de lege citate mai sus născând o serie de neclarități, atât în sarcina angajatorilor, cât și a instanțelor de judecată și, ca urmare, fiind conturate două posibile interpretări cu privire la primul aspect supus analizei noastre, în concret, momentul la care salariații care au prestat muncă suplimentară – necompensată prin acordarea de ore libere plătite...

20. Dificultăţi şi deficienţe în aplicarea preţurilor de transfer în România: o perspectivă empirică

UJ Premium | | 11 aprilie 2025
Publicat în : Drept Financiar și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Internaţional și Drept Financiar, Fiscal şi Bancar și Drept civil și Drept procesual civil și Drept financiar și fiscal și Drept comercial și Dreptul financiar și fiscal și Drept european și Drept bancar și Drept Fiscal |

Din punct de vedere local, lucrările elaborate de către diferitele organisme ale Uniunii Europene, precum şi cele elaborate de către OECD au fost luate în considerare în redactarea legislaţiei de preţuri de transfer din România. Mai mult, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Codul fiscal), dar şi Ordinul 442/2016 privind cuantumul tranzacţiilor, termenele pentru întocmire, conţinutul şi condiţiile de solicitare a dosarului preţurilor de transfer şi procedura de ajustare/estimare a preţurilor de transfer (Ordinul 442/2016) menţionează în mod specific faptul că, în ceea ce priveşte analiza respectării principiului valorii de piaţă în tranzacţiile între persoane afiliate...